Steua s-a stins .... In memoriam Doamnei Stela Popescu
un zâmbet lumina o lume.
cometa blândă era stea.
la bucurii şi la necazuri
românii se-ncălzeau la ea.
trecea prin timp ca o revistă,
prin inimi şi prin mâini, hai-hui.
ea dădea pâine de speranţă
la oameni, gâze...şi oricui.
modestă - alerga prin viaţă
glumeaţă şi cu zâmbet pur.
Stela POPESCU a fost steaua
de demnitate - prin azur.
dar azi...cuvintele-s schiloade.
dacă-o strigăm la catalog,
fosta elevă...e absentă,
cu voi - la geniul ei mă rog:
Steluţa...tu te-ai dus în ceruri.
cortina cade-n urma ta.
acum zâmbeşti cu sfinţii-n ceruri;
noi te jelim - NU NE UITA!...
Montreal / 23 Noiembrie
|
George Filip 11/23/2017 |
Contact: |
|
|
