O năzbâtie culinară: cârnați produși nu la kg, ci la…km !?
Nici nu s-a isprăvit a doua lună a toamnei, că prima zăpadă a și dat buzna peste ținuturile mioritice, zgribulindu-ne și amintindu-ne neplăcut de facturile la utilități care ne așteaptă în apropiata iarnă. Înainte însă de a ajunge (implacabil) acolo, am vrut să trăim intens o aventură…gastronomică organizată în Secuime, mai exact la Sf. Gheorghe. S-a numit numită apetisant ”Parada cârnaților”, reprezentând o competiție ajunsă anul acesta la cea de XV-a ediție.
Pentru a i se da evenimentului strălucirea cuvenită au fost invitați bucătari pricepuți din România și din Ungaria vecină, conferindu-i astfel întrecerii o alură internațională. Ca atare, au sosit MasterChefs cunoscuți în domeniul preparării cârnaților, păstrători de tradiții în această privință, niște adevărați profesioniști.Nu au lipsit ”team”-uri aparţinând unor ONG-uri, ale autorităţilor locale, instituţii şi…partide politice, oaspeți din Ungaria, asociaţii vânătoreşti, cercuri de prieteni ai gastronomiei ș.a.m.d. Alături ei s-au întrecut și tineri începători, gospodine, bărbați ce se pricep să taie grăsunii, să-i tranșeze și apoi să pregătească din ei o mulțime de...”porcării”. În total au luat startul 72 de echipe - o cifră concludentă - ce vorbește despre seriozitatea și renumele câștigat în timp al competiției.
...În Piața centrală a municipiului reședință de județ Covasna unde a avut loc concursul, atmosfera era îmbietoare, iar pofticioșii se învârteau nerăbdători în jurul standurilor înghițind în sec precum ...”Câinele lui Pavlov”. Cred chiar că dacă printr-un miracol ar fi fost de față însuși autorul celebrelor experimente digestive (savantul rus Ivan Pavlov, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1904) i-ar fi făcut concurență patrupedului său în materie de...salivație.
Ca să mă mențin în același limbaj, și eu am ”amușinat” feluritele arome ce pluteau prin aer, am admirat priceperea concurenților și rapiditatea în prepararea amintitelor produse. Unii foloseau reţete vechi, ”secrete familiale”, alții au venit cu noutăți, testând piața. S-au înregistrat și experimente mai aparte, unul de-a dreptul ”trăsnit”: cârnatul din din vânat împănat cu…fructe de pădure !?
De fapt, anul acesta s-a realizat o premieră în istoria de un deceniu și jumătate a evenimentului, în sensul că asociaţiile şi societăţile vânătoreşti înscrise în concurs au avut voie să prepare cârnaţi din carne de vânat. Renumitul maestru cinegetic, Sárkány Árpád, a afirmat că această înlesnire reprezintă un vis mai vechi al pasionaților de vânătoare, încercându-se pe diferite căi readucerea în bucătăria cetățenilor, ca și în meniul mai sofisticat al unitățile de alimentaţie publică preparatele din carnea de vânat. ”Este un produs bio, care conţine multe proteine, fibre, vitamine, având foarte puţină grăsime, fiind foarte sănătos, recomandându-se pentru alimentația copiilor mici, a oamenilor în vârstă și bolnavilor”.
În cadrul apetisantei Parade au fost realizate câteva produse-vedetă, admirate și apoi gustate de public. Ne referim la ”Cârnatul Festivalului”, ”Cel mai subţire cârnat din ţară” (cu grosimea între 13 și 15 milimetri), precum şi ” Dino - Cel mai gros cârnat” (având un diametru de 60- 80 mm). Totodată numeroasa asistență a înfulecat şi din alte șproduse, dintre care a avut mare trecere tocăniţa vânătorească.
Pe lângă îmbinarea salutară a traționalului cu noul, competiția a evidențiat spiritual de echipă, dragostea pentru meseria aleasă, concentrarea membrilor echipelor. Am zâmbit la auzul replicilor savuroase și al tachinărilor colegiale. Atmosfera a fost tot timpul destinsă, deși nimeni nu a tratat în joacă Parada. Pe toată lumea a încântat modul ingenios de aranjare a spațiilor de lucru, decoraţiunile speciale ale meselor, buna organizare, igienă desăvârșită, ținuta originală a concurenților. Era multă voie bună, iar muzica făcea să-ți amintești de iarmaroacele copilăriei. Fiind un nostalgic, am apreciat prezența și recitalurile Fanfarelor comunale din Ozun şi Reci, cărora li s-au alăturat soliști și trupe moderne.
Organizatorii au anunțat cu mândrie la final că s-a realizat nu mai puțin de un…kilometru de cârnaţi, performanță ce ne-a prilejuit alegerea titlului neobișnuit al reportajului. Cine știe, poate intră și în ”Cartea Recordurilor”…
Conform regulamentului, fiecare echipă a trebuit să prepare câte 15 metri de produs, primind câte zece kilograme de carne, 15 metri de membrană şi alte accesorii. Participanţii au avut libertatea să gătească orice au dorit, respectând însă tema întrecerii. Juriului nu i-a fost ușor să decidă, comunicând presei că au ținut de câteva elemente standard: gust, aspect, originalitatea reţetei, decorarea meselor, costumaţia echipelor şi nu în ultimul rând modul de servire.
Evenimentul s-a derulat în organizarea Uniunii Unităţilor Hoteliere şi de Alimentaţie Publică, Asociaţia pentru Dezvoltarea Turismului din cadrul Consiliului Judeţean Covasna şi Ordinul Cavaleresc Gastronomic „Transylvania”, care numără la ora actuală aproape 300 de persoane pasionate de gastronomie.
Unul dintre câștigători, Demeter János (reprezentantul echipei Muzeului Cinegetic și al Asociației ”Vadon”) a declarat: ”Am încercat cu mult curaj un amestec alcătuit din... 17 condimente și ingrediente, ceea ce a constituit un veritabil record în materie. Nu mă întrebați tot ce am pus. Recunosc, a fost la un moment dat și ceva legat de inspirația de moment, dar îmi pare foarte bine că într-un final produsul nostru a obținut punctajul maxim. Adevărul este că atunci când apelezi carne de vânat capeți o anumită lejeritate, fiindcă nu ești legat de atâtea rigori și tipare. Era o posibilitate minuantă să jonglăm în alegerea condimentelor (...) În gastronomia modernă contează să fii liber în gândire și să ai spirit de inovație”.
Am observat cu încântare felul în care micile grupări ale concurenților s-au mobilizat pe parcurul desfășurării concursului, de ziceai că o să câștige ”Oscarul în Gastronomie” (știați, stimați cititori ai ”Observatorului”, că există și un asemenea faimos Premiu internațional?). Toți şi-au pus sufletul şi inima la bătaie, au apelat la experiență și improvizație penetru a intra în grațiile juraților, pe lângă prepararea propriu-zisă dovedindu-și priceperea la servirea acestora şi decorarea meselor. Unii au amenajat mici expoziții tematice, de pildă cârnaţi pe pat de varză călită; garduleț realizat din…cârnăciori; căsuţe din… slănină, acoperite cu felii de cârnat; o fântână cu cumpănă făcută din cârnaţi; o cetate din ”kolbász”, ba chiar au imaginat vechea locomotivă de epocă ”mocăniţa” de la Comandău, ce transporta de data aceasta ”buşteni-cârnaţi”.
Vizitatorii s-au delectat și cu alte produse ardelenești, precum felurite gustări produse în casă, slană și ceapă roșie, felii de pâine cu untură şi rondele de ceapă ori usturoi, salam de urs, murături din te-miri-ce. N-a lispit, ați ghicit, palinca!
Juriul de specialitate a acordat o mare atenţie inovaţiei. În zona interioară a Carpaților de Curbură se prepară tradiţionalul cârnat secuiesc fără boia, așa că unele echipe au pus accentul pe materii de bază aparte şi pe ingredient mai rar folosite: trufe, muştar, piper cu lămâie, soia, capere, până şi …afine.
„Această diversitate reprezintă una dintre cele mai importante atribute ale Festivalului - a subliniat Tóth Endre, maestru bucătar din țara vecină. Parada Cârnaţilor din România (fiindcă aveam una și în Ungaria) a fost organizată foarte bine, permițând etalarea cunoștințelor profesionale, a talentului culinary, contribuind la strângerea relațiilor de prietenie. Participanţii s-au pregătit cu seriozitate pentru competitive, fie profesioniști sau amatori.Personal mi-au plăcut toate sortimentele”.
„A fost un concurs extraordinar. Deși suntem în plină toamnă răcoroasă, atmosfera ne-a încălzit, fiind foarte plăcută. Asta înseamnă că în gastronomie sunt resurse extraordinare și trebuie exploatate în continuare. Jurații au ținut cont de multe criterii, s-au respectat o sumedenie de condiții. Finalmente a contat, firește, gustul cârnaților. Dar a avut un cuvânt de spus și modul cum s-au comportat echipele, cum erau îmbrăcate, dacă au respectat condițiile stricte de igienă și altele”, ne-a spus președintele Asociației Întreprinderilor Mici și Mijlocii din județul Covasna, Bagoly Miklós Levente, care a ținut să completeze că un astfel de concurs este prilejul perfect de a creea „prietenii și relații pe termen îndelungat”.
Am reținut, de asemenea, și opinia lui Ștefan Bercea Ștefan, președintele Asociației Naționale a Bucătarilor și Cofetarilor din Turismul Românesc, membru al Juriului, care a concluzionat: ”Echipele au respectat în primul rând tradiţiile gastronomice. Dar la fel de importante au fost și inovația, creativitatea, originalitatea, iar concurenții nu ne-au dezamăgit. Felicitări tuturor!”
Subscriem.
|
Horia C. Deliu 11/1/2017 |
Contact: |
|
|
