Pe cine numim …eu sau faţetele multiple ale artei lui Sergiu Cioiu
Spectacolele lui Sergiu Cioiu fac parte din categoria regalurilor, pentru că aduc publicului românesc, şi nu numai, o îngemănare uluitoare între muzică, poezie şi intepretare scenică.
Pe cine numim…eu este titlul unui recital realizat pe versurile lui Marin Sorescu, Romulus Vulpescu şi Miron Radu Paraschivescu, muzica fiind semnată de Alexandru Mandy, Dan Stoian şi Sergiu Cioiu. Turneul canadian va debuta în 7 octombrie, la Ottawa, chiar de ziua artisului şi va continua cu reprezentaţii la Montréal şi Toronto.
Maestrul Cioiu este un artist complex care ştie să aducă music-hall-ul la rang de fineţe poetică şi poezia s-o desluşească pe note muzicale şi trăire dramatică.
Absolvent al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică « I.L.Caragiale » din Bucureşti, artistul a impresionat publicul din România şi de peste hotare cu melodii adânci, pline de sensibilitate şi de miez, care au un mesaj dincolo de divertismentul clipei. Este un bard care s-a îndrăgostit de poezia lui Marin Sorescu şi a altor poeţi ai aceleiaşi vremi, dar şi de muzica lui Alexandru Mandy şi a lui Dan Stoian.
A avut propriul recital la Cerbul de Aur de la Braşov, a fost laureat al Festivalului de la Mamaia şi unul dintre puţinii români care au concertat la Sala Olympia din Paris. Pe lângă muzică şi teatru, mai are la « activ » şi o carte semnată împreună cu Puşa Roth-jurnalistă la Radio România-, intitulată « Nu ştim aproape nimic ». Este o carte-mărturie a prieteniei dintre artişti, a laboratoarelor de creaţie ascunse în nopţile lungi de vară, a unei lumi deja apuse, dar care a respirat atât de aproape de noi şi care ne-a pus pe masă giuvaeruri menite să ne sculpteze simţirile şi gândirea. Un volum-document despre Bucureştii anilor ’60-’70 ai secolului trecut, când se cizelau adevărate comori artistice. Prietenia cu Alexandru Mandy, cu Dan Stoian, dar şi cu alţi mari ai lumii creatoare, i-a lăsat urme pe suflet, aşa încât noi, cei de astăzi, putem să savurăm o lume care a avut de spus lucruri profunde, care dăinuiesc şi care vibrează adânc în inimile noastre.
Cei care au avut ocazia să-l vadă în ultima sa apariţie scenică din Canada, desfăşurată la Ambasada României, cu ocazia lansării volumui mai sus-amintit, au avut plăcuta revelaţie a unui artist plurivalent, care ne dovedeşte că nu numai arta rămâne tânăra, dar şi trăitorul ei, că forţa creatoare şi intepretativă nu a cules din trecerea anilor decât parfumul aducător de măiestrie şi desăvârşire.
|
Cristina Balaj Mihai 10/7/2017 |
Contact: |
|
|