Viitorul în 3D arată bine
Desigur că multă lume, mai ales tineretul, a auzit de tehnica modernă a imprimării 3D, ce reprezintă un proces de formare a unui obiect solid tridimensional de orice formă. Mai ales persoanele care au tangenţe cu tehnologia avansată, cu designul ori se interesează de maşinile de sport de Formula 1 au cât de cât habar despre tema pe care o abordăm în cele ce urează.
Deja mulţi curioşi au putut afla “pe viu” cum se prezintă lucrurile în domeniu vizitind expoziţia inedită intitulată „Viitorul în 3D Printing” găzduită de Muzeul Imnului Naţional „Casa Mureşenilor” din Braşov. Importantul eveniment este organizat pe parcursul lunii septembrie 2017 de către “Asociația Scientifica” în parteneriat cu Muzeul de Ştiinţe din Londra, proiectul fiind finanțat din bugetul municipiului Brașov, cu sprijinul Consiliul Județean.
“Scientifica” este o organizaţie non-guvernamentală care promovează şi facilitează cooperarea între ştiinţă şi societate prin proiecte educaţionale şi interdisciplinare din mediul creativ. Întrucât educația populaţiei se află în centrul oricărei schimbări sociale majore, asociaţia aminită a alcătuit un set de acțiuni și activități menite să ofere publicului o nouă perspectivă de cunoaștere la intersecția dintre știință, artă și noile tehnologii.
Expoziţia are că punct de pornire un concept dezvoltat de către prestigiosul Muzeu de Ştiinţe din Londra. Casă a ingeniozităţii şi a descoperirilor, lăcaşul de ştiinţă şi colecţiile sale renumite de pe malul Tamisei păsterează dovezi ale realizărilor medicale, ştiinţifice şi tehnologice din întreagă lume. Cu peste trei milioane de vizitatori anual, muzeul londonez prezintă modul în care ştiinţa ne influenţează viaţă, inspirând privitorii prin obiecte iconice şi prin expoziţii premitate global.
000
De la organizatori am reţinut că avem de-a face cu cea dintâi manifestare de acest fel din România, dedicată tehnologiei imprimării tridimensionale. După avanpremiera din Capitală ce a avut loc în cadrul acţiunii “Romanian Design Week”, Expoziţia „Viitorul în 3D Printing” a ajuns şi în cel mai mare burg din Ţara Bârsei. Prezentarea constituie o excelentă oportunitate pentru specialişti, dar şi pentru neiniţiaţi, publicul larg să urmărească aplicațiile creative și practice ale acestei tehnologii aflată în plină expansiune.
Imprimarea 3D înseamnă un procedeu realizat printr-un proces aditiv, în care straturi succesive de material sunt stabilite în diferite forme. Ea este distinctă de tehnicile de prelucrare tradiționale, care se bazează în principal pe eliminarea unor părţi din materialul brut prin metode clasice, cum ar fi tăierea sau de forajul. Marele avantaj al noului sistem este că permite specialiştilor să producă într-un timp foarte scurt un prototip. Ca atare, noul produs poate fi testat și remodelat rapid.
Şi aşa ajungem la ceea ce spuneam la început, referitor la marele adjuvant pentru constructorii de bolide din Formula 1. În cazul unui accident sau avarie pe pistă, în plină competiţie şi sub presiunea timpului, proiectanţii şi inginerii pot obține cu ajutorul aparatelor de imprimare o componentă sau mai multe ce s-au stricat, chiar dacă piesele au forme complexe. În condiţii de producţie normală fabricarea lor prin metode clasice ar putea dura zile sau săptămâni, însă prin folosirea noii tehnologii de imprimare se scurtează acest interval şi sub 24 de ore!!! Astfel, timpul câștigat oferă posibilitatea testării mai multor variante ale componentelor, cu scopul dezvoltării cât mai rapide a soluției necesare.
Cu alte cuvinte o imprimantă de tip 3D poate fi comparată cu un mic robot industrial, capabil să efectueze un proces de producţie sub control computerizat.
Expoziţia la al cărui vernisaj am participat şi am vizitat-o apoi pe îndelete prezintă formele complexe care se realizează prin imprimarea 3D, tipurile de materiale utilizate și modul în care pot fi optimizate printurile pentru nevoile concrete. Manifestarea oferă atât o privire spre viitor, dar și către trecut, conducând vizitatorii prin istoria respectivei tahnologii, evidenţiind potențialul revoluționar pe care această metodă îl are, de asemenea, exemplificând modul în care imprimarea este utilizată şi în mai nou şi în România.
Printre exponate se găsesc materializate… “Poveștile interactive” produse de Tanya Marriott din Noua Zeelandă, Sculptura “Bloom” a lui John Edmark, o secțiune a Clădirii Comisiei Europene din Amsterdam sau seria de Vaze “Libero Rutilo” premiată cu Platimum A’Design Awards 2017.
Am urmărit cu atenţie cele trei sectoare cheie în care imprimarea 3D generează inovație: sectorul industrial, medical și industriile creative. Pe lângă obiecte, expoziția include proiecții video, materiale artistice și documentare informative. Proiectul încurajează interacțiunea cu exponatele 3D, multe dintre ele putând fi observate de aproape sau chiar atinse.
În completarea expoziției are loc un Workshop gratuit de proiectare digitală și de introducere în 3D Printing, facilitat de ing.Alexandru Manolescu, specializat în scannere și imprimante de ultimă generaţie.
Participanții vor fi implicați intr-o serie de exerciții practice și vor învăța care sunt etapele procesului de design şi de proiectare 3D, modul în care se face translaţia de la o idee la obiect. Cursul se adresează în special începătorilor, dar și tuturor celor dornici să cunoască modul în care este utilizată această tehnologie.
000
Dar iată câteva elemente interesante aflate de la dr. Valer Rus, directorul muzeului braşovean. O cunoscută firma din Olanda ”Dus Architects”, cu sediul la Amsterdam a realizat designul futurist al fațadelor cu printuri 3D de mari dimensiuni pentru sediul Preşedinției Olandeze a UE anul trecut. Timp de o jumătate de an la Amsterdam Marineterrein ( în zona Portului) politicienii de pe Bătrânul Continent s-au întrunit în “Clădirea Europei”, locaţie creată special pentru acest eveniment politic de anverguă internaţională. A impresionat mai ales ostentativa fațada de la intrare, compusă din elemente unice imprimate 3D, confecționate din plastic biologic, care după încheierea activităţii poate fi complet reciclat.
Intrarea în clădire este parțial construită din vele ce amintesc de velierele istorice ce erau odinioară făurite chiar în această zonă. S-au format firide, în care au fost amplasate băncuțe albastre UE realizate prin imprimare 3D. Modelele se acumulează de la mare la mic, de la rotund la pătrat, descriind varietatea și comunitatea statelor UE. Noaptea, velele se aprind treptat cu o lumină pulsatilă.
În cazul imprimării XXL 3D fiecare element de suport a fost proiectat parametric, potrivindu-se perfect în orice firidă. Au existat câteva prototipuri special dezvoltate pentru conceptual Preşedinței UE, realizate la faţa locului cu un utiljaj sofisticat. Printurile sunt compuse dintr-un material biologic special dezvoltat, iar suprafețele de suport sunt umplute cu beton de culoare deschisă.
000
Există în Expoziţia la care ne referim câteva piese cu adevărat interesante. Ne referim la aşa-numitele trofee “Wired Life”, create de Vijay Paul, din Glasgow, Scoția. Designul a fost un experiment de povestire, cu uz minim de materiale și dimensiune maximă de imprimare, sfidând limitele procesului tehnologic. Capetele unor animale au fost reduse la nişte… triunghiuri simple, care dau impresia de masă, însă sunt foarte ușoare și transparente, iar într-o anumită lumină se pot distinge doar umbre. Unele modele sunt ușor de amplificat sau de redus, pentru a oferi variații de dimensiuni și preț. La realizarea lor s-a utilizat imprimarea în White Strong şi Flexible cu o pulbere de nylon, folosind sinterizarea cu laser.
Să zăbovim şi asupra creaţiei unei cunoscute artiste de la Antipozi, Tanya Marriot, conferențiar la Universitatea de Design “Massey” din Wellington, Noua Zeelandă. Domnia sa explorează în lucrarea “Kakatrope” tehnologia de animație care nu este limitată la ecran, prin adaptarea “Zoetrope”. Se încearcă explorarea unor elemente nerative prin utilizarea de obiecte mobile tangibile, încadrate într-o dioramă dinamică. Tanya Marriott este un apreciat designer de personaje, care lucrează cu o varietate de medii, incluzând povestirea interactivă, interacțiunea ludică și comunicarea centrată pe personaje. Cercetarea ei bazată pe practică încearcă să construiască experiențe semnificative și posibilități de povestire între activități și obiecte digitale și tangibile. Tanya este un sculptor figurativ recunoscut internațional în domeniul designului de marionete cu o experiență de peste 20 ani.
Mișcarea animată dinaintea filmului a fost explorată la sfârșitul secolului XIX prin dezvoltarea “Zoetrope”, o reproducere succinctă a derulării prin cadre limitate ale imaginii desenate. Tehnologia modernă de imprimare 3D a permis o revigorare a utilizării “Zoetrope” ca instrument de animație. Capacitatea de a reprezenta spațiul 3D virtual în cadrul procesului de dezvoltare al designului a atins un nivel înalt de complexitate în cadrul tehnologiei de animație și apariția mesajului narativ. Diversitatea din cadrul materialelor pretabile la imprimarea 3D a oferit o explorare amplă a calităților tactile și de ton ale materialității și felul cum aceasta poate conferi “magie” și profunzime mișcării.
Expoziţia adduce, totodată, un omagiu ecologistului pionier Richard Henry, care a fondat prima Rezervație de animale sălbatice pe mare. Folosind o structură narativă întrepătrunsă și diferențiată, el a explorat o tematică centrală a animalelor de pradă aflate pe o insulă, ca și intervenția spirituală a oamenilor în calitate de avocați ai speciilor periclitate, în special “Kakapo”.
“Călătoria lui Richard Henry” este o replică la povestirea canonică neo-zeelandeză “Aotearoa” a conservării micro-universului din Rezervaţia “Insulei Kakapo”. Este utilizată o narațiune nonliniară, design de personaje suprarealist și tactilitate pentru a prezenta ideile lui Richard Henry, un important ecologist din Noua Zeelandă care a trăit la cumpăna dintre secole. Automatele imaginate de ek sunt construite din MDF tăiat cu laser, fetru și prezintă personaje imprimate 3D.
Un alt element intersant, care captează interesul celor care trec în această perioadă pragul Muzeului Imnului Naţional al “Casei Mureşenilor” este videoclipul muzical al cântăreţului australian, Dan Sultan. Pentru realizarea lui au fost realizate pe parcursul a două luni mai mult de 60 de bucăți individuale imprimate 3D, pentru a capta o gamă largă de expresii faciale și mişcări, încât să se dea senzaţia că bustul înalt de 30 cm …cântă! Imprimarea 3D, animația stop-motion și cartografia de proiecție sunt introduse într-un videoclip muzical în noul single "Magnetic" al lui Dan Sultan, ce va fi proiectat non-stop în muzeu.
…Aflând toate acestea, ne dăm seama că Viitorul cu tehnologia 3D arată bine...
|
Horia C.Deliu 9/20/2017 |
Contact: |
|
|
