România de dincolo de vorbe : Turnul îngerilor cu coifuri de otel
În luna septembrie, în fiecare an, în ziua de 13, pompierii României sărbătoresc Ziua Armei lor si comemorează ultima mare bătălie dusă de armata română împotriva trupelor turcesti, desfăsurată pe teritoriul tării noastre. Este vorba de luptele din Dealul Spirii în care, o companie de militari pompieri comandată de căpitanul Pavel Zăgănescu a înfruntat o mare unitate turcească venită să pună stăpânire pe orasul Bucuresti, după înfrângerea Revolutiei de la 1848.
Istoria, în mare, este stiută de toti românii; trupele lui Kerim Pasa fuseseră trimise să ocupe cazărmile din Dealu Spirii după arestarea Guvernului Revolutionar. Comandantul Garnizoanei Bucuresti si, totodată, al Regimentului 2 Infanterie, colonelul Radu Golescu, i-a transmis lui Kerim Pasa că soldatii români nu predau armele si preferă să moară în luptă. Impresionat, comandantul turc a ordonat retragerea dar, tocmai când turcii efectuau această manevră, a apărut pe deal Compania de Pompieri comandată de căpitanul Zăgănescu. Pentru că în aceeasi zi regimentul 2 de Infanterie primise steagul de luptă, soldatii săi erau coplesiti de solemnitatea momentului care, le însufletise patriotismul. Prin urmare,s-a produs o altercatie între un ofiter pompier si unul dintre comandantii turci. In luptă, vârful de lance al ofensivei împotriva turcilor a fost Compania de Pompieri comandată de căpitanul Pavel Zăgănescu. Aceasta a fost cea dintâi confruntare armată, purtată de oastea modernă română, după reînfiintarea ei, în 1830. În netă superioritate numerică, turcii i-au înconjurat din toate părtile pe pompieri, care s-au avântat în luptă, alternând focurile de armă cu lupta la baionetă. Riposta fermă a pompierilor i-a panicat pe turci, acestia reusind totusi să pună în pozitie două tunuri cu care au deschis foc împotriva pompierilor. Militarii lui Pavel Zăgănescu au capturat însă cele două piese de artilerie, pe care le-au întors împotriva inamicului, provocându-i pierderi însemnate. Confruntarea a durat cam două ore si jumătate, de partea română înregistrându-se 48 de morti si 57 de răniti, în timp ce în tabăra turcilor s-a consemnat că au murit 158 de persoane si 500 au fost rănite. În cele din urmă, văzând că nu poate înfrânge rezistenta pompierilor, Kerim Pasa a trimis un ofiter, care i-a propus lui Pavel Zăgănescu încetarea focului, garantând în schimb „libera iesire din cazarmă”, licru care, de fapt, nu s-a întâmplat. Scos din randurile armatei pentru convingerile sale revolutionare, reprimit prin decret domnesc, Pavel Zăgănescu a ajuns peste ani la gradul de colonel, ocupând multe functii de conducere si devenind într-un târziu prefectul Politiei Capitalei. A murit în anul 1897, rămânând unul dintre simbolurile Revolutiei de la 1848.
Eroul pompierilor Pavel Zăgănescu trăia încă, atunci când,în perioada 1890-1891 a fost construit Foisorul de Foc, obiectiv de importantă civilă si militară majoră ce a împlinit anul acesta venerabila vârstă de 125 de ani. Scopurile construirii sale au fost: asigurarea observării incendiilor din Bucuresti si alimentarea cu apă potabilă a orasului. În vârful turnului fusese montat un rezervor de apă cu capacitatea de 750 mc. Turnul a servit si ca post de pompieri timp de 44 de ani, dar în timp, a mai avut si alte destinatii, inclusiv aceea de locuintă particulară.
În anul 1963, clădirea a intrat într-un amplu proces de renovare si modernizare. Rezervorul de apă nu a fost niciodată folosit pentru că pe acea vreme pompele de la Grozăvesti nu aveau puterea să urce apa până la înăltimea de 42 de metri. În primii ani după inaugurare si până în anul 1936, la parterul turnului se afla postul de pompieri numărul 5 al Capitalei. Colivia din vârful clădirii adăpostea postul de observare si alarmare la incendii si aveaîn dotare clopote de alarmare , steaguri si felinare. Trebuie mentionat că, de-a lungul istoriei Bucurestiului acesta nu a fost singurul turn de observare la incendii. Sarcina a fost preluată si de Turnul Coltei sau Turnul de la Olari, precum si de alte clădiri publice înalte din oras. Cum functiona turnul? Sus, la cel mai înalt nivel (42 m), într-o colivie de sticlă stătea observatorul care, atunci când vedea un incendiu alarma pompierii de la parter. Acestia înhămau caii la pompă si plecau la locul incendiului. În acelasi timp, un călăret care veghea la baza turnului pleca în galop să anunte pe comisarul Plasei si Agiei.
Construit cu un înalt profesionalism, după planurile arhitectului George Mandrea, pe atunci arhitectul sef al Capitalei, Foisorul de Foc este o clădire suplă si cu o tinută modernă, singura de acest fel supravietuitoare a sistematizării orasului.
Anul 1963, marchează înfiintarea în clădirea Foisorului de Foc, a Muzeului National al Pompierilor, având ca tematică generală istoria pompierilor din România. Expozitia de bază este amenajată cronologic pe cele sapte niveluri ale turnului si contine uniforme, drapele, pompe manuale pentru stins incendii, masini de interventie la foc,tevi de refulare a apei, stingătoare manuale, medalii, decoratii, documente, coifuri, caschete si căsti de protectie, machete. Foisorul de Foc este o bijuterie arhitectonică ce adăposteste în ea comori inestimabile si dovezi autentice ale eroismului vechilor pompieri si dăruirii actualilor pompieri pentru munca lor.
Asa cum s-a întâmplat de 124 de ori până acum, si în acest septembrie, Muzeul National al Pompierilor – Foisorul de Foc s-a sărbătorit. Directorul acestuia, dl. Vasile Bălan, gazda competenta, a invitat la o frumoasă rememorare a 125 de ani, presărată cu informatii inedite, personalităti interesate de evolutia armei pompierilor de la înfiintare si până în prezent. Invitat de onoare, arhitectul doctor Dan D. Ionescu, cercetător in cadrul Institutului National al Patrimoniului, a prezentat o inedită si extrem de competentă istorie a turnurilor de incendiu ce vegheau în cartierele Bucurestiului, de-a lungul timpului. Generalul Locotenent dr. Liviu Viorel Nemes, unul dintre comandantii trupelor de pompieri, participant la conferintă a spus: (Pompierii)”au fost, sunt si vor rămâne aceiasi oameni simpli, modesti si profesionisti, coplesiti de nobilul spirit de salvatori ai semenilor aflati în cele mai dramatice situatii, când viata acestora le este amenintată”.
P.S. – Si pentru că un muzeu care se respectă este o scenă de promovare a unor talente artistice autentice, Muzeul National al Pompierilor “Foisorul de Foc” găzduieste zilele acestea expozitia de grafică si pictură “Locul meu”, a pictoritei Larisa Mutu, ea însăsi angajată a pompierilor din judetul Mehedinti.
Pentru Observatorul / septembrie 2017
Marian Tudor
|
Marian Tudor 9/17/2017 |
Contact: |
|
|
