Povestea celui mai luxos tren de epocă din lume
- Scuzaţi-mă domnule conductor, în ce...ţară suntem?
- Am ajuns în România.
- Aha. Mulţumesc. Şi unde facem primul popas?
- La Sinaia, pentru a vizita Palatul regal „Peleş”.
- Minunat...Oare, putem să-l vedem şi pe...rege???
...Dialogul acesta cu tentă absurdă ne duce cu gândul la celebra comedie cinematografică realizată de regizorul Mel Stuart în anul 1969, intitulată hâtru “Dacă-i marţi, înseamnă că-i Belgia”, în care era parodiată ignoranţa unor turişti de peste Ocean ajunşi în Europa.
Discuţia de mai sus a avut loc însă pe meleaguri dâmboviţene, protagonistă fiind o venerabilă doamnă venită dintr-o ţară maghrebiană în vizită la fiica ei stabilită la Paris, care i-a oferit cadou la împlinirea frumoasei vârste de 75 de ani o excursie cu „Orient Express”.
Dar cine n-a auzit de faimosul tren de epocă, care de peste 130 de ani şerpuieşte pe Bătrânul Continent spre a ajunge pe malurile Bosforului? Luxoasa garnitură feroviară a traversat de fiecare dată şi România la dus şi întors.Aşa s-a întâmplat şi anul acesta, făcând popasuri de câteva ore la Sinaia şi în Bucureşti, pasagerii având ocazia să viziteze câteva obiective de mare interes istoric şi cultural.
O mână de gazetari printre care mă voi număra şi eu, plus mai mulţi fani ai genului „Travel” am decis să mergem duminică-seara, . în Gara Braşov la ora 19,19 pentru a admira - fie şi numai din exterior - supergalonatul tren de lux care va staţiona doar... zece minute, atât cât durează revizia feroviară de rutină.
000
...Povestea minuantă a acestui tren istoric începe în vara lui 1883, mai precis pe 5 iunie, când „Orient Express” a plecat de la Paris cu destinaţia Constantinopole (Istanbulul de astăzi). A trecut prin Germania - Austria - Ungaria - România (pe ruta Jimbolia - Timişoara - Caransebeş - Craiova - Piatra Olt - Piteşti - Bucureşti – Giurgiu), străbătând 2.627 km. De acolo pasagerii erau transportați cu feribotul peste Dunăre la Ruse în Bulgaria, pentru a lua un alt tren spre Varna, unde urma o nouă transbordare pe un pachebot al Companiei Lloyd, cu care pasagerii ajungeau după un voiaj ce însuma 83 de ore și 30 de minute, la Istanbul! O adevărată aventură, nu-i aşa?
După inaugurarea podurilor de la Feteşti şi Cernavodă, viaducte măreţe pentru acei ani, construite de genialul inginer român Anghel Saligny, traseul garniturii de epocă a fost prelungit până la Constanţa, de unde turiştii erau preluați de o navă maritimă şi debarcaţi în Turcia.
Aprope fiecare vagon al garniturii are câte o poveste legată de numele unor personalităţi care au călătorit cu el de-a lungul timpului; au fost celebrități ale vremii, oameni bogaţi, staruri, jurnalişti faimoşi, scriitori, cupluri excentrice, chiar şi capete încoronate.
Trenul a asigurat încă de la început un confort deosebit preţioşilor săi pasageri, biletele costând sume considerabile. Însă, se ştie, luxul se plăteşte cu vârf şi îndesat. Cuşetele spaţioase, decorate inspirat, vagoanele restaurant, saloanele pentru recreere şi conversaţii, ofereau un standard foarte înalt de eleganţă şi bun gust. Apropo de...gust, bucatele erau servite în veselă de porţelean chinezesc, băuturile în pahare din cristal veneţian. Meniurile sofisticate (unele special concepute de maeştri bucătari ai convoiului feroviar de elită) ajunseră vestite în rubricile gastronomice ale presei mondene de pretutindeni. De fapt, preparatele sofisticate servite nu se mâncau, ci se savurau. Idem „drink”-urile. Era un soi de ceremonial, la care şi ţinuta călătorilor trebuia să fie pe măsură, eticheta inpunând costumaţie din epoca începutului de secol.
Iată ce conţine în prezent, printre altele, lista de meniu într-o zi oarecare din cele şapte cât durează voiajul: tartine cu icre roşii, terină de pui pe pat de verdeţuri, Carpaccio de vită, ficat de pui en'bellevue servit în gelatină de Chardonnay, crevete în crustă de cartofi, tartă cu sardele, terină de brânză cu mandarine, consommé de ciuperci sălbatice infuzat cu pancetta şi tarhon, somon fumé, escalop de foie gras cu ananas , preparate din caviar Baccari şi Beluga, ruladă de porc cu smochine. La desert, pasagerii pot gusta specialitatea casei ( de fapt a …trenului!) piramidă de ciocolată cu banane şi cafea columbiană. Potrivit somelierilor şi chelnerilor care îi servesc pe călătorii trenului de lux vinurile chiliene sunt cele mai solicitate.
La toate se adauga un serviciu ireproşabil, asigurat de un personal stilat, ales pe sprâncenă după examene riguroase, poliglot şi instruit ca pentru a servi la... o casă regală. Vagoanele sunt silenţioase şi spaţioase, atât în compartimente, de fapt la tot pasul privirea întâlneşte decoruri elegante, tapiserii orientale, piese de mobilier din lemn de trandafir.
Doar în perioada celor două mari conflagraţii mondiale „Orient Express”-ul nu a circulat, din pricina conflictelor dintre ţările pe unde avea ruta. Devenise însă o legendă! Numele său a ajuns în timp...renume. La început titulatura aparţinuse unei linii feroviare franceze pentru călătoriile de lungă distanţă, anume „Compagnie Internationale des Wagons-Lits” („Compania Internațională de Vagoane de Dormit”), gândită după modelul american „Pullman”.
Ulterior au apărut mulţi epigoni, însă nici unul nu a atins gloria acestei vedete pe şine, fie că se numesc „Săgeata Roşie”, „Transsiberianul”, „Transhimalaianul” etc. Fac o paranteză pentru a preciza că subsemantul a călătorit de-a lungul vieţii cu fiecare dintre ele, ba chiar şi cu istoricul...Tren Regal al României!!! A fost o scurtă dar memorabilă excursie de documentare oferită acum vreo 15 ani de către organizatori jurnaliştilor acreditaţi la Festivalul Internaţional „Cerbul de Aur”, prilej unic de a ne deplasa cu garnitura originală rămasă intactă şi păstrată în Bucureşti într-un depou special. Îmi amintesc cu nostalgie că am stat în acelaşi compartiment cu regretatul mare om de televiziune, spaniolul de origine română Valeriu Lazarov, patron de trust media de anvergură europeană, părintele celebrei emisiuni de la TVR „Surprize, surprize”, care a făcută celebră pe...”zâna” Andreea Marin.
Revenind cu picioarele pe pământ, să spunem că n-m avut încă şansa să mă plimb şi cu „Orient Express”-ul, dar cine ştie ce „surprize” îmi va oferi şi mie viitorul...
Ruta iniţială a suferit unele modificări de-a lungul timpului din motive geopolitice, dar şi economice, exitând de fiecare dată negocieri serioase cu factorii de resort din statele prin care trecea.
La ora de faţă vagoanele din componenţa garniturii sunt restaurate la standardul actual de călătorie, respectând însă fidel aspectul celor fabricate între anii 1920-1930, fiind inscripţionate cu litere aurii.
000
La celebritatea brandului a contribuit, fără doar şi poate, romanul poliţist „Crima din Orient Express” aparţinând scriitoarei britanice Agatha Christie, avându-l drept personaj principal pe detectivul belgian, Hercule Poirot. Cartea publicată pentru prima dată în Regatul Unit la 1 ianuarie 1934 a ajuns rapid un bestseller. Subiectul pe scurt vizează uciderea unui american înstărit care călătorea cu cel mai faimos tren din lume. Detectivul Poirot este chemat să elucideze cazul. Poirot se îmbarcă în garnitură. Unul dintre pasageri îi cere să-i acorde protecţia sa, însă detectivul refuza. A doua zi călătorul respectiv este găsit mort în compartiment. Intervine un fapt neprevăzut: trenul rămâne blocat pe traseu datorită caderii masive de zăpadă. În aşteptarea ajutoarelor pentru deszapezire, detectivul câştigă ore bune necesare rezolvarii investigaţiei înaintea sosirii poliţiei locale. Până la urmă sagacele Poirot reuşeşte să clarifice misterul…
Nici cea de-a Şaptea arta nu putea ocoli subiectul, existând deja trei ecranizări după romanul “Murder on the Orient Express”. Prima dintre ele s-a realizat în anul 1974, alta în 2001 şi ultima anul acesta. Regia la producţia recentă este semnată de Kenneth Branagh, cu Penelope Cruz, Michelle Pheiffer, Johnny Depp în rolurile principale.
Cea mai celebră peliculă, devenită între timp una clasică, rămâne indiscutabil, prima. Ea l-a avut ca regizor pe nu mai puţin vestitul Sidney Lumet. În distribuţie au figurat nume grele ale cinematografiei mondiale, adevăraţi “monştri sacri” ai ecranului, precum Ingrid Bergman (Greta), Albert Finney (Hercule Poirot), Lauren Bacall (Harriet Hubbard), John Moffatt, Michael York (Contele Andrenyi), Leon Lissek, John Gielgud (Mr. Beddoes), Martin Balsam (Signor Bianchi), Sean Connery (Colonelul Arbuthnot).
000
…Pe scurt aceasta este povestea legendarului tren de lux ce tranzitează o dată pe an Europa, inclusiv România, staţionând doar în două oraşe: câteva ore în Sinaia pentru vizitarea Muzeului Peleş, după care o jumătate de zi şi o noapte în Bucureşti. În Capitala României se efectuează un tur de prezentare, cu un popas mai lung la Palatul Parlamentului (a două clădire ca mărime din lume, vizibilă din…Cosmos!), cazarea efectuându-se la hotelul "Hilton".
De obicei, sunt în jur de o sută de turişti, la actualul voiaj existând călători din Franţa, Anglia, Italia, Germania, dar şi din America de Sud, SUA, Canada şi Australia. Marea lor majoritate o reprezintă oamenii de afaceri, membri ai unor familii nobiliare, persoane cu venituri consistente, având în vedere că un bilet poate ajunge şi la zece mii de euro, în regim de all inclusive.
Cireaşa de pe tort pentru doamne o reprezintă magazinul exclusivist de bijuterii, de unde se pot achiziţiona diferite coliere, brăţări sau inele extrem de preţioase, ceasuri de firmă, parfumuri, artizanat. Paza e garantată. De altminteri, în ziua de astăzi există sofisticate sisteme de siguranţă, încât prezenţa unui …detectiv ca Hercule Pirot ar fi desuetă.
000
…Luxosul tren de epocă „Orient Express” va părăsi România, întorcând încă o filă din lunga şi romantica sa existenţă. Să-i urăm Drum bun, promiţându-i că-l vom aşteptă pe la noi şi la anul...
Nu cu icre negre; ci cu pâine şi sare, eventual şi o palincuţă!
Pt Observatorul / Horia C.Deliu
|
Horia C. Deliu 9/12/2017 |
Contact: |
|
|
