Întâlnirea Internațională a meşterilor fierari
O profesie pe cale de dispariţie în epoca tehnologiei de vârf este cea a fierarilor.
Oare prin Canada, stimaţi cititori ai ziarului “Observatorul”, se mai practică în zilele noastre o asemenea meserie arhaică? Probabil că nu.
Doar la vreun muzeu al satului să mai existe un colţişor unde să fie expuse produse vechi, executate manual, cum ar fi potcoave, plăcuţe metalice, balamale, cuţite, săbii, lame etc., obiecte de pe vremea bunicilor şi străbunicilor plecaţi din Europa.
Ei bine, pe Bătrânul continent, inclusiv în câteva zone din România, mai există ici şi colo câţiva păstrători ai vechiului meşteşug al prelucrării artizanale a fierului. Sunt în general oameni în etate, care trăiesc în mediul rural şi în mod salutar nu au renunţat la un meşteşug odinioară prezent pretutindeni, transmiţând secretele acestei îndeletniciri din tată în fiu.
Pentru a nu dispărea de tot tradiţia, un meşter fierar în etate din satul Tălişoara, judeţul Covasna, pe nume Nagy György, a avut ideea salutară de a solicita sprijinul autorităţilor locale pentru a organiza un ...festival. Vorba unui consătean hâtru: „I-a trebuit avion pe casă!” Sexagenarul nostru a avut această idee originală - care unor li s-a părut oarecum năstruşnică – deoarece ştia că meseria de fierar a avut o tradiţie îndelungată în zona Carpaţilor de Curbură. Omul s-a documentat temeinic şi a aflat că la Muzeul Breslelor din Târgu Secuiesc se păstrează şi se etalează vizitatorilor numeroase mărturii material şi documentare legate de interesantul, utilul şi străvechiul meşteşug al prelucrării metalului.
000
Adevărul este că meşterul fierar Nagy-bácsi a ajuns de câiva ani vestit atât în ţară, cât şi peste hotare graţie atelierului său unic care arată ca pe vremuri, fiind perfect funcţional: are un impozant cuptor de topit ce funcţionează cu lemne,totodată se foloseşte de menghină, banc de lucru, foale, scule tradiţionale (cleşti, ciocane, dălţi, burghie etc.). Aflând de o asemenea curiozitate sute de turişti români şi străini trec anual pragul fierăriei sale de poveste. Iar de când însuşi Prinţul Charles al Regatului Unit al Marii Britanii a vizitat Castelul medieval de la Tălişoara, rămânând fascinat de frumuseţea sălbatică a locului, după care şi-a cumpărat chiar o proprietate în zonă, a sporit şi notorietatea meşterului fierar al satului.
Aşa că badea Nagy György s-a gândit să-şi valorifice mai bine...brand-ul pe care îl reprezintă . Ca atare, a propus diriguitorilor din administraţie organizarea unei Întâlniri Internaţionale a Fierarilor.
000
…Zis şi făcut. Acum s-a ajuns la ediţia a III-a, care începe de Sf. Maria Mică, reunind mulţi invitaţi. Aşadar, în prima parte a lunii septembrie, când toamna este nespus de frumoasă în Transilavnia, cu zile blânde şi peisaje de vis, la Sf. Gheorghe are loc reuniunea meşterilor în arta prelucrării fierului, venind oaspeţi din Italia, Polonia, Ungaria, respectiv România. Este un minunat prilej ca meşteşugarii în materie să facă schimb de experienţă, să-şi etaleze ultimele produse proprii, să discute despre modalităţile de a-şi populariza profesia aflată pe cale de dispariţie, să ia parte la dezbateri profesionale și să efectueze un tur de documentare.
Timp de câteva zile organizatorii au pregătit şi pentru marele public, fiindcă manifestarea are loc în aer liber, în zona centrală din Sf. Gheorghe, o serie de programe inedite. Lumea va asista la făurirea unor cuțite utile în gospodărie, a potcoavelor și, totodată, la potcovirea cailor, va vedea pe viu cum se confecţionează lamele de cuţit din oţel de Damasc sudat. De asemenea, cursanţii Şcolii de Mânuitorilor de Sabie din Secuime (iată că există şi o asemenea unitate de studiu!) vor susține o prezentare demonstrativă în Piaţa Libertăţii, iar cei interesați pot deprinde pe loc câteva mișcări de bază.
000
Pe lângă confruntarea cu elementele practice specialiştii prezenţi se vor întâlni la o sesiune de comunicări la Muzeul Naţional Secuiesc pe tema tendinţelor stilistice în arta fierului forjat - temă de mare interes pentru cunoscători, dar şi pentru amatori. Alte subiecte propuse în desfăşurător se referă la Trecutul meșteșugului fierarilor, Principiile și practica jurizării creațiilor în materie de fierărie, Oportunități în arta fierului.
Nu lipsesc momentele artistice, precum spectacole folclorice prezentate de Ansamblurile de dansuri populare “Kincskeresők” și “Százlábú”.
Evenimentul este marcat de începerea Stagiunii Ansamblului de Dansuri “Trei Scaune”, care va susține spectacolul “Povestirea mea” de Furik Rita, regizor-coregraf. Spectacolul a fost realizat în anul 2014 și a fost prezentat de 85 de ori pe scene din Ungaria, Slovacia, Marea Britanie, dar şi în țară.
Naraţiunea reprezintă o adaptare în dans al basmelor fantastice cunoscute din folclorul maghiar. Pe firul textelor alese, spectacolul explorează expresivitatea lirică al poveștirilor și pune în centru corpul și mișcarea individuală ca sursă de creație. Scenografia, costumele și scenariul se inspiră din experiențele și ideile născute în perioada de pregătire și al treningurilor de dans. Regizoarea, împreună cu dramaturgul Prezsmer Boglárka si pedagogul Benkő Éva, pune accent pe plasticitatea corporală și vocală al actorilor și creează caractere simbolice, reprezentante ritualurilor de trecere specifice basmelor.„Tradițiile noastre ne inspiră încontinuu și ne ajută să dăm sens haosului care ne înconjoară. Căci basmul este mai vechi și mai pur decât orice știință, iar într-o asemenea naraţiune se reflectă imaginea autentică al lumii”, au precizat a creatorii.
000
Discutând cu unul dintre invitaţi sosit din Italia la Întâlnirea fierarilor din România, artist plastic specializat în fier forjat, mi-a spus printre altele că a auzit de o asemenea manifestare inedită, aşa că n-a ezitat să vină şi să vadă cum stau lucrurile.
„Îi salut pe toţi colegii şi mă bucur să constat interesul localnicilor pentru menţinerea tradiţiilor. Este un lucru bun oriunde s-ar manifesta, fiindcă supertenologizarea existenţei noastre cotidiene duce la monotonie, comoditate, uniformizare, la estomparea personalităţii fiecărui individ. Adesea, adolescenţii, tineretul manifestă interes doar pentru domeniu IT, ignorând vechile practici ale generaţiilor anterioare. Or datinele, tradiţiile, obiceiurile popoarelor se cer păstrate şi popularizate. Altminteri vom ajunge să ne ignorăm...rădăcinile!”
|
Horia C.Deliu 9/8/2017 |
Contact: |
|
|
