Am castigat alegerile
Lumea asta e pe dos,
Toate merg cu capu’n jos” (Ion Creanga)
Ceea ce s-a intamplat in Ucraina la alegeri, mi-a adus aminte de primele alegeri “democratice” din Romania cand, desi 90 la suta au votat cu taranistii, au castigat comunistii lui Petru Groza si Gheorghiu-Dej.
Este o chestiune de limbaj. Toata lumea vorbeste in gura mare de democratie, adevar si onestitate, de credinta in Dumnezeu, dar cand s-a auzit ca in USA cei care au schimbat democratic soarta alegerilor au fost cei care au luat in serios problema moralitatii si religiei, socul a fost real si nu mic. Necazul este ca nimic nu se va imbunatatii. Cu alte cuvinte, asa cum se vorbeste tot mai mult de obezitate, dar niciodata nu se va recunoaste ca Industria Alimentara, care castiga miliarde de dolari, se bazeaza pe ingrediente ce ne distrug viata si viitorul, sau cum se vorbeste tot mai mult despre violenta, dar niciodata nu se va pune piciorul in prag la meciurile sportive, fiind mult prea multi bani in joc, tot asa, desi se recunoaste ca Hollywoodul propaga mizerie si imoralitate, ca New Yorkul si California sunt in fruntea ateismului, coruptiei moravurilor si lacomiei pentru castig (acestia votand impotriva conservatorilor), nimic nu se va schimba, fiind implicati prea multi bani. Dar totodata, acei conservatori pentru care au votat “moralistii” nu sunt cu nimic mai breji decat ceilalti, poate doar mai fanatici in sensul rau al cuvantului.
De ce asta? Pai fiindca traim o lume pe dos si cuvantul rostit nu mai are nici o valoare. Si Ceausescu vorbea de lumina si democratie si pace. Timp de 45 de ani am avut alegeri “democratice”, vointa poporului fiind, neclintita, sa aleaga unicul partid minunat, cel comunist. {i nu ne putem astepta intr-o lume ca aceasta in care traim, plina de sectarism, diviziune, ura, crime si masacre, ca Romania din senin sa devina o tara pura si sfanta. Era logic ca, dupa disparitia comunismului, sa vina la putere cei care stiau sa manevreze puterea si oamenii. Era logic ca sa se manifeste dezordinea, coruptia si toate relele, asa cum in Irak s-a dezlantuit iadul, asa cum Revolutia franceza a fost o baie de sange.
Poporul s-a asteptat la un miracol. Nu exista astfel de miracole. Cand a aparut Hristosul, ei l-au rastignit si Petru s-a lepadat de el de trei ori. Si nu de miracole are nevoie Romania, ci de conducatori. Dupa ce comunistii au ucis toti conducatorii romanilor, si s-au scurs 45 de ani de mizerie, de unde noi conducatori, onesti si curajosi? Singurul care a fost la indemana – a fost Iliescu. El s-a potrivit cel mai bine lumii actuale pe dos, si, din pacate, situatiei din Romania.
Sa nu ne iluzionam ca nu s-a instaurat democratia in Romania, asa cum exista, chiar daca nu ne dam seama, democratie in Irak. Iar alegerile din Romania dupa 1990 au fost democratice. Romanii au primit in scurt timp dupa 1989, pasapoarte, au aparut mii de ziare, fiecare a strigat ce credea, au fost greve, au aparut capitalistii. Iar poporul a votat cu cine credea ca e mai de folos, inclusiv cu taranistii si Constantinescu. Democratia a functionat, dar a functionat in conditii extrem de vitrege. A functionat intr-o lume ajunsa intr-o mare criza morala si sociala, cand cuvinte ca onest si adevar nu mai au nici un inteles, cand valorile familiei sunt zdruncinate total. Romania a scapat de comunism prea tarziu. {i, de fapt, a scapat de comunism fiindca marile puteri, constiente de criza, au sperat ca prin acest soc socio-politic sa creeze o redresare.
Romaniei de azi, nu democratia ii lipseste. Ci menalitatea democratica. Dar cum s-ar putea ca romanii sa scape de coruptie, balcanisme si minciuna, cand lumea intreaga functioneaza dupa aceste reguli? Si cand “mentalitatea democratica” a lumii inseamna minciuna, coruptie, lacomie fara margini pentru putere si bani, pornografie, reclame dezgustatoare, violenta inimaginabila. Cand Romania a recapatat democratia, fara insa ca cineva sa isi ceara scuze pentru dezastrul comunist, ea a intrat intr-o lume in deriva si mare zapaceala. A fost penetrata de Internet, DVD si cell-phones, toate acestea neajutand-o sa se vindece. Romania este acum un bolnav revenit din coma dupa 45 de ani si caruia i se impune sa piloteze o naveta spatiala, cand el mergea numai cu caruta.
Considerand toate acestea, putem spune ca Romania s-a descurcat cum a stiut mai bine. {tim cu totii intrebarea caragialeasca “Si eu cu cine votez?” si ea a fost pusa cand? Pai, dupa “democratia” din comunism, ne asteptam acum sa stim mai bine cu cine votam? Ceea ce e sigur este ca, in ciuda coruptiei si minciunilor, care tin de o anume mentalitate si de un anume tip de oameni, democratia functioneaza. Asa cum functioneaza in Urcraina sau Irak.
Cu alte cuvinte, am castigat alegerile. Problema care ramane este insa o chestiune dificila: si acum, ca am castigat alegerile, ce facem cu ele?
|
Mircea TAMAS - Toronto 12/3/2004 |
Contact: |
|
|
