Cărti in lucru - Mică enciclopedie geografică mondială
DATE GENERALE
SISTEMUL SOLAR este format din soare, împreună cu sistemul său planetar (9 planete cu sateliţii lor naturali, după caz, precum şi alte obiecte non-solare. Face parte din galaxia Calea Lactee, braţul Orion. Soarele are raza ecuatorială de 695.500 km, volumul este de 1.301.200 ori mai mare ca al pământului, iar suprafaţa de 11.900 ori mai mare. Gravitatea la suprafaţa Soarelui este de 27,9 m/s2.
Planetele interioare mici ( Mercur, Venus, Pământul şi Marte, ca planete terestre (telurice), sunt formate, în principal, din roci şi metale.
Planetele exterioare, ca giganţi gazoşi, cu Jupiter şi Saturn având în compoziţie, în principal, hidrogen şi heliu, iar Uranus, Neptun şi Pluton, au în compoziţie apă, amoniac şi metan.
Soarele, ca stea de tip G, are în compoziţie, în principal, hidrogen(98%) şi heliu.
Planetele sistemului solar, au un sistem secundar propriu, fiind orbitate de sateliţi naturali, după caz. Fiecare planetă solară, se mişcă de-a lungul unei elipse, având la periheliu cea mai mică distanţă faţă de soare, iar la afeliu, cea mai mare distanţă.
PLANETELE SISTEMULUI SOLAR
Planeta Distanţa Diametrul Volumul Massa Gravitatea Număr
De la Soare ecuatorial (Terra =1) (Terra=1 ) la Ecuator sateliţi
mil. Km. km. m/s2 naturali
Mercur 57,850 4.879 0,056 0,055 3.70 -
Venus 108,100 12.104 0,815 0,815 8.87 -
Terra 149,598 12.756 1,000 1,000 9.81 1
Marte 227,720 6.794 0,151 0,107 3.71 2
Jupiter 777,600 142.985 1321,300 318,360 23.12 67
Saturn 1425,600 120.535 763,600 95,220 10.44 62
Uranus 2868,100 51.115 63,010 14,580 8.69 27
Neptun 4494,100 49.533 57,700 17,260 11.00 13
Pluto *) 5896,900 2.390 1,000 1,000 0.58 5
*) Pluto descoperită în anul 1930, nu mai este considerată ca planetă a sistemului solar, fiind catalogată ca planetă pitică, alături de Ceres, Haumea, Makemake şi Eris. Ea are şi caracteristici diferite faţă de celelalte planete ale sistemului solar, fiind catalogată ca planetă pitică, de către I.A.U.( Uniunea Astronomică Internaţională). Corpurile mici din Sistemul Solar, sunt cele aflate pe orbite în jurul soarelui, dar care nu sunt nici planete, nici planete pitice.
PĂMÂNTUL (TERRA – PLANETA ALBASTRĂ), s-a format acum 4,57 miliarde de ani.
PĂMÂNTUL (TERRA), având forma de genoid, este cea mai mare şi mai densă planetă interioară şi singura unde s-a constatat existenţa vieţii. Are hidrosferă lichidă ( stratul de apă de deasupra scoarţei oceanice) şi plăci tectonice, iar oxigenul liber este de cca. 21%.
Pământul are 3 straturi: NUCLEUL în centru, de 3471 km grosime, de consistenţă fluidă, predominând elemente grele; MANTAUA de 2900 km grosime, fiind constituită din roci plastice (oxizi şi silicaţi); CRUSTA (SCOARŢA) de cca. 40 km grosime, formată din oxizi şi silicaţi.
Atmosfera pămăntului conţine: AZOT (78,2%), OXIGEN (20,5%), DIOXID DE CARBON (0,03%) , OZON şi APĂ.
Rocile din structura pământului sunt; andezit, argilă, bauxită, bazalt, bentonit, calcar, caolin, conglomerat, dolomite, granit, gresie, marmură, minerale argiloase, nisip, pietriş, travertin, tuf.
Mineralele din structura pământului sunt; azbest, borax, cuarţ, diamante, feldspat, galena, grafit, mica, opal, pirită, rubin, safir, smarald, talc, topaz, wolframit.
Solurile şi zăcămintele din structura pământului: solul, antracit, cărbune, gaz natural, lavă, magmă, minereuri, petrol, substanţe minerale.
Raza ecuatorială medie a pământului este de 6378,137 km, la pol fiind de 6356,752 km. Suprafaţa pământului este de 510.065.500 km, din care a uscatului este de 148.939.100 km (29,2%), iar a apei de 361.126.400 km (70,8%).
Volumul pământului este de 1.083.320.000.000 km3 , masa este de 5,972 x 1024, iar densitatea de 5.515,3 kg/m3.
Perioada de rotaţie siderală a pământului este de 23,934 ore, iar cea de revoluţie de 365 zile, 6 ore, 9 minute şi 9 secunde.
Lungimea orbitei pe care o parcurge Pământul în mişcarea de revoluţie este de 939.120.000 km, iar viteza medie de mişcare pe orbită este de 29,76 km/sec.
LUNA este singurul satelit natural al pământului.
Distanţa medie de la Pământ la Lună este de 384.400 km.
Raza lunii este de 1.736,6 km,
CONTINENTELE GLOBULUI PĂMÂNTESC
Denumirea Suprafaţa Altitudinea Altitudinea Observaţii
Continentului în km2 maximă în m. medie îm m.
ASIA 43.820.000 8.848 960 Exclusiv Turcia
Europeană,
Incl.Pen. Sinai
AFRICA 30.370.000 5.895 750
AMERICA de NORD 24.490.000 6.193 720
AMERICA de SUD 17.840.000 7.014 590
ANTARCTIDA 13.720.000 6.096 2.600
EUROPA 10.180.000 4.810 340 Inclusiv Turcia
Europeană,
Excl.Pen. Sinai
AUSTRALIA 9.008.500 5.030 340 Inclusiv Oceania şi Noua Guinee
OCEANELE PLANETEI PĂMÂNT
Denumirea Suprafaţa în Km2 Adâncimea Adâncimea Observaţii
Oceanului maximă în m. medie în m.
PACIFIC 165.200.000 11.022 4.280 Cel mai adânc
ATLANTIC 106.400.000 9.219 3.926
INDIAN 73.556.000 7.455 3.820
ANTACRCTIC 20.327.000 7.235 4.000
ARCTIC 14.055.000 5.440 1.527 Cel mai mic
Regiunile mai mici ale oceanelor sunt reprezentate de mări, golfuri, strâmtori etc.
În apele oceanelor trăiesc vieţuitoare, cum ar fi: cetacee (balene, delfini, rechini); cefalopode (caracatiţe, calmari, sepii); crustacee (creveti, homari); plancton, nenumărate specii de peşti, viermi marini şi alte specii .
Canalele care fac legătura între mări şi oceane sunt: Panama şi Suez.
Referinţele privind munţii, câmpiile, mările , fluviile, râurile, lacurile, cascadele, insulele şi peninsulele, suprafeţele, populaţia, capitalele şi oraşele importante etc. sunt inserate în machetele concepute pentru fiecare stat în parte, după caz.
EXTREME GEOGRAFICE PE GLOB
EXTREMA GEOGRAFICĂ CARACTERISTICA EXTREMEI GEOGRAFICE OBSERVAŢII
CEL/CEA/CEI, MAI MĂSURA
1.Continentul ASIA MARE, ca suprafaţă 43.820.000 km2
2.Continentul AUSTRALIA MIC, ca suprafaţă 9.008.500 Km.2 Inclusiv Oceania
şi Noua Guinee
3.Muntele EVEREST ÎNALT 8.848 m. Hymalaia, Vârful
Chomolungma
4.Oceanul PACIFIC ADÂNC 11.521 m Ins. Mariane
5. Fluviul AMAZON LUNG 7.000 Km. Brazilia
6.Fluviul AMAZON ÎNTINS BAZIN fluvial 7.050.000 km2 Rio Amazonas
7. Fluviul AMAZON MARE DEBIT fluvial 120.000 m3/sec. Rio Amazonas
8. Marea CASPICĂ MARE LAC, ca suprafaţă 395.000 km2
9.Lacul BAIKAL ADÂNC 1.637 m. 31.500 km2
10.Insula GROENLANDA MARE, ca suprafaţă 2.166.000 km2
11.Peninsula ARABIA MARE, ca suprafaţă 2.730.000 km2
12.Cascada ANGEL ÎNALTĂ 978 m. Venezuela
13.Federaţia RUSĂ MARE STAT, ca suprafaţă 17.101.098 km2
14.VATICAN MIC STAT, ca suprafaţă 0,44 km2
15.MONAC0 MARE DENSITATE 16.000 loc./km2
16.MONGOLIA MICĂ DENSITATE 1,8 loc/km2
17. Populaţia CHINEI MARE număr de locuitori 1.336.718.mii loc.
18.Populaţie urbană TOKIO MARE număr de locuitori 34.000.000 loc.
19.CALE FERATĂ LUNGĂ 9.200 km. Moskova+ Vladivostok
N.N.
Orice completare, modificare, este apreciată si binevenită
|
