Pantelimon Halippa - o mare personalitate istorică
La Cubolta, judetul Soroca, gubernia Basarabia, la 1 august 1883 se naste Pantelimon Halippa, publicist şi om politic român, presedinte a Sfatului Tării care a votat Unirea Republicii Democratice Moldovenesti cu România
Pantelimon Halippa, preşedinte a Sfatului Ţării care a votat Unirea Republicii Democratice Moldoveneşti cu România la 27 martie 1918
Pantelimon Halippa, preşedinte a Sfatului Ţării care a votat Unirea Republicii Democratice Moldoveneşti cu România la 27 martie 1918
La 1 august 1883, la Cubolta, judetul Soroca, Basarabia Taristă se naste Pantelimon Halippa (d. 30 aprilie 1979 la Bucureşti, Republica Socialistă România), publicist şi om politic român. Pantelimon Halippa a fost unul dintre cei mai importanţi militanţi pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia şi pentru unirea acestei provincii cu România. Pan. Halippa a înfiintat în 1917 Partidul National Moldovenesc, după care a fost vice presedintele si apoi preşedintele Sfatului Ţării care la 27 martie / 9 aprilie 1918 a votat Unirea cu România. A luat de asemenea parte la adunările de la Cernăuţi şi de la Alba-Iulia, care au proclamat Unirea Bucovinei şi, respectiv, a Transilvaniei cu România. A ocupat funcţii de ministru în diferite guverne. Pantelimon Halippa a fost persecutat politic de regimul comunist şi închis la Sighet. A fost membru corespondent al Academiei Române din 1918 exclus în 1948, repus în drepturi în 1990.
În 1908 şi 1912 a colaborat la revista „Viaţa românească”, în care a publicat “Scrisorile din Basarabia”. În 1908 a tipărit la Chişinău, cu caractere chirilice, „Pilde şi novele”, prima carte literară din Basarabia, iar în 1912 lucrarea „Basarabia, schiţă geografică”. Revenit la Chişinău în 1913, publică împreună cu Nicolae Alexandri şi cu ajutorul lui Vasile Stroescu, ziarul „Cuvînt moldovenesc”, al cărui director a fost. În scrierile sale, Halippa nu a contenit să militeze pentru unirea Basarabiei cu România. Este întemeietorul Universităţii Populare din Chişinău (1917), Conservatorului Moldovenesc, Societăţii Scriitorilor şi Publiciştilor Basarabeni, Societăţii de Editură şi Librărie “Luceafărul” din Chişinău (1940). În 1932 a editat şi a condus revista “Viaţa Basarabiei” şi ziarul cotidian omonim.
Pantelimon Halippa a scris peste 280 poezii, articole, schiţe, traduceri, memorii, reuşind să editeze în timpul vieţii doar un singur volum - „Flori de pîrloagă” (1921, Iaşi), prefaţat de Mihail Sadoveanu. A scris şi cîteva studii istorice: „Bessarabia do prisoedinenia k Rossii” (1914), „Basarabia sub împăratul Aleksandr I (1812-1825)”, „B. P.Hasdeu” (1939). Postum, i se publică în revista „Patrimoniu” din Chişinău „Povestea vieţii mele” (1990) şi un volum de publicistică (2001). În colaborare a mai semnat şi cartea „Testament pentru urmaşi” (1991).
|
Ioan Moldoveanu 8/1/2017 |
Contact: |
|
|
