Centrul Cultural Spiritual Văratic – dulce sunet de clopot
Sfânta Mănăstire Văratec rămâne una dintre multele ,,tinde ale raiului", cum frumos denumea Părintele Teofil Părăian mănăstirea. Frumusetea si sacralitatea locului a atras de-a lungul timpului, spre vietuire si contemplare, cărturari si oameni de cultură.
Vorbind despre Mănăstirea Văratec, Zoe Dumitrescu-Busulenga, devenită mai târziu Maica Benedicta, a găsit la Văratic: ,,… ceea ce au numit un topos sacru, cum zice grecul, loc sfânt." Aici veneau personalităti ale vremii, pentru a se îmbogăti sufleteste la sezători si auditii muzicale, sau pentru a se destinde în mirificul peisaj din jurul Mănăstirii, primind acea blândă lumină a harului ceresc. Văratecul fiind descris în numeroase opere literare ale autorilor români care au poposit pe aceste locuri.
Mănăstirea Văratec a reprezentat o sursă de inspiratie pentru multi scriitori, precum: Garabet Ibrăileanu, Otilia Cazimir, George Topârceanu si multi altii. În volumul ,,Oameni si locuri” apărut în anul 1908, Mihail Sadoveanu scria despre aceste locuri: ,,grădiniti de trandafiri le împresoară; si e o grijă asa de migăloasă în toate, parcă ar fi o întrecere necontinuată… Sunetul clopotului se împrăstie dulce la sfârsitul linistit al zilei.”
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spunea: „rodirea luminoasă a credintei în istoria si cultura unui popor se vede în virtutile statornice ale poporului, adesea personalizate în luptători eroi, în cărturari întelepti, în artisti inspirati si mai ales în sfintii martiri, mărturisitori, cuviosi, ierarhi si voievozi“.
La noi, cultura îsi are începuturile în tinda bisericii, prin întelepciunea si osteneala nenumăratilor slujitori ai Bisericii si a oamenilor de cultură, pătrunsi de credinta noastră ortodoxă. În istoria culturii românesti, au ostenit cu râvnă, vrednică de pomenire, un sir lung de clerici luminati, iubitori de tară, ctitori de limbă, de cultură si unitate românească. Si în acest spirit, un teolog consemna: „Biserica Ortodoxă a reprezentat în cadrul statului cea mai importantă si venerabilă institutie culturală, a cultivat limba natională, a creat o întreagă literatură, a avut arta sa, a întemeiat institutii de o mare utilitate socială si natională, a constituit o adevărată scoală pentru popor, l-a educat, i-a modelat sufletul, i-a insuflat o pietate specifică...“
Important si demn de mentionat este si faptul că în acest proces de evolutie si creatie culturală si spirituală a existat continuitate chiar si în vremuri de restriste pentru poporul român. Piloni ai credintei si ai culturii s-au înăltat permanent luminând cugetul si simtirea românilor, care s-au hrănit si se hrănesc cu aroma florilor nemuritoare ale ortodoxiei.
O cultură de calitate nu se face cu ochii în jos, către pământ. O cultură bună, asa cum afirma marele mitropolit cărturar Antonie Plămădeală, se face cu ochii către cer si printr-o întoarcere către noi însine. Asa a procedat si doamna Emilia Tutuianu, psiholog si editor, în dorinta sa de a crea ,,Centrul Cultural Spiritual Văratic”- un proiect gândit minutios si realizat cu destule sacrificii - un vis devenit acum realitate.
În urmă cu doi ani, Emilia si-a propus să realizeze proiectul cultural legat de mănăstirea Văratec, dorind să evidentieze valoarea culturală si spirituală a locului. Un proiect ambitios care adună sub cupola credintei, personalitătile care au trecut pe la Văratec si au consemnat în operele lor frumusetea, duiosia si taina locului.
Inimoasa Emilia Tutuianu, psiholog, editor, director fondator al Editurii Musatinia, membru fondator al primei reviste culturale apărute la Roman, a revistei on-line, Melidonium, si-a împlinit visul.
Pentru omul de cultură Emilia Tutuianu, Văratecul reprezintă ,,poarta cerului, locul împlinirilor, cerul cel de pe pământ si locul în care se arată iubirea lui Dumnezeu”. Pentru a spune acest lucru, mai întâi trebuie să simti astfel în eul interior, să-l descoperi pe Dumnezeul din tine. Doar împreună, poti face alti pasi pe drumul creatiei, spirituale, culturale, artistice. Prin har divin apare inspiratia pentru a identifica metode si căi de concretizare a gândurilor. În acest sens, se trezea în mintea si sufletul Emiliei Tutuianu o dorintă arzătoare de a lăsa generatiilor viitoare un loc de întâlnire prin iubire si creatie.
Eminescu spunea că ,,Biserica a creat limba literară, a sfintit-o, a ridicat-o la rangul unei limbi hieratice si de stat.”
Biserica Ortodoxă Română a încurajat acest proiect si cum Dumnezeu este mereu de partea celor care ,,zidesc” pentru eternitate, s-a găsit si un investitor pentru demararea lucrărilor. În anul 2016 au început lucrările la ,,Centrul Cultural Spiritual Văratic”.
O clădire impunătoare, aproape de Sfânta Mănăstire, construită în spiritul locului. La demisol, descoperim Salonul Safta Brâncoveanu – un muzeu etnografic, care prezintă obiecte traditionale din zonă; la parter se află un Salon literar - dedicat celor care au iubit Văratecul si au creat aici, celor care si-au purtat pasii si si-au plecat genunchii, în fata icoanelor, personalităti de prim rang ale lumii literare precum: Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Calistrat Hogas, Garabet Ibrăileanu, Otilia Cazimir, George Topârceanu, Mihai Eminescu si Veronica Micle, Emil Gârleanu, Ion Alexandru, George Lesnea, Cornelia Pillat, Grigore Ilisei, Constantin Ciopraga, Valeria Sadoveanu, Stefania Velisar Teodoreanu, Zoe Dumitrescu-Busulenga, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Bartolomeu Anania, George Bălăită, Fănus Băilesteanu, Gheorghe Brătianu si multi altii care au lăsat posteritătii mărturii literare, despre locuri, oameni si întâmplări. Mansarda muzeului adăposteste Biblioteca Mihai Eminescu – unde cei dornici de studiu si lectură pot consulta un vast material de arhivă. Tot la mansardă este organizat un Salon de Artă, care poate prezenta expozitii de pictură.
Privelistea oferită de la balconul mansardei ne poartă într-un periplu de imagini, de la biserica Sf. Ioan – unde se află mormântul poetei Veronica Micle – până la Cetatea Neamtului, peste Codrii de aramă si Pădurea de argint, prezente în versurile eminesciene.
Bineînteles, ca orice lucrare în folosul iubitorilor de Hristos si de cultură, în timpul lucrărilor au apărut si dificultăti create de spirite meschine. Nu le-a fost usor initiatorilor, Emiliei Tutuianu si sotului ei, Dorin Dospinescu, fiindcă apăruseră oportunistii, oameni fără puterea de a întelege menirea acestui proiect, izvorât din dragoste si dăruire, interesati doar de imagine sau pentru a-si însusi din realizări, dificultăti cu cei care câstigaseră licitatia, cu mesterii indolenti si prea hrăpăreti, interesati doar de umplerea buzunarelor…
Cu ispite si piedici de tot felul, Emilia Tutuianu nu a avut parte de liniste în toată această perioadă. O jertfă si dăruire pentru un ideal pe altarul culturii, cu pretul noptilor nedormite, a bolii si a luptei cu fortele obscure…
Cu ajutorul Celui Preaînalt, ,,Centrul Cultural Spiritual Văratic”, iată, s-a finalizat!
Totul are însă un pret! Nu contează că acel domn investitor, venit tocmai din Anglia, a crezut în visul Emiliei, dar noi, cum stim să apreciem si să multumim acestor oameni care au realizat ceva nu pentru ei, ci pentru generatiile care vor veni?
Curând va avea loc inaugurarea ,,Centrul Cultural Spiritual Văratic” unde sper ca oficialitătile să-si dea mâna, pentru a sărbători evenimentul pe măsura importantei edificiului si a efortului depus de cei care si-au pus sănătatea, linistea, timpul, si nu în ultimul rând rezervele financiare, pentru construirea unei institutii de spiritualitate si cultură pe pământ sfânt românesc si pentru sufletul fiecărui pelerin sau turist ce-si va purta pasii pe aceste meleaguri moldave.
Un act de cultură, uneori este ca o rugăciune, când este făcut cu sufletul. Pentru doamna Emilia Tutuianu, este si un dar la ceas aniversar, peste câteva zile fiind data de nastere a domniei sale, încununând ani de dăruire si muncă pentru comunitate.
Prieteni, scriitori din tară si diaspora, vom fi alături de Emilia si vom urmări acest moment important, fiind cu toti interesati a ne reîntâlni într-un loc binecuvântat.
Felicitări ctitorului pentru generozitatea sa, felicitări celor care nu au precupetit nici un efort pentru ridicarea ,,Centrului Cultural Spiritual Văratic”, într-o adevărată epopee a iubirii si dăruirii de sine, lăcas care va intra în circuitul cultural si spiritual national, sperând, ca peste ani, să nu-si schimbe destinatia...
Părintele Nicolae Steinhardt de la Rohia încheie într-un document mai putin cunoscut, privind opera lui Caragiale, într-o manieră incontestabilă: ,,În scoica aceasta, a unei comedii aprige si ostile, lumea românească poate străbate veacurile în tot măretul ei farmec, prevestind de aici, de pe pământ, din iuresul unor întâmplări mundane, paradisul, a cărui nostalgie nu ne va cruta niciodată”.
Personal, doresc să-i urez de pe acum distinsei Doamne Emilia Tutuianu, felicitări si urări de bine cu sănătate cu ocazia zilei de nastere. Ziua de 12 iulie, o zi însemnată printre cei care pretuiesc truda domniei sale.
Întru Multi Ani Fericiti !
|
Mariana Gurza 7/10/2017 |
Contact: |
|
|
