Simpozionului „Petre Oprea” de istoria artei românesti.
În perioada 29-30 iunie 2017, s-a desfăsurat la Bucuresti, Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti”, cea de a VI-a editie a Simpozionului „Petre Oprea” de istoria artei românesti.
Initiatoarea acestui simpozion, doamna Mihaela Varga, secretar general, Federatia Română a Asociatiilor, Cluburilor si Centrelor UNESCO împreună cu organizatorii: Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti”, Federatia Română a Asociatiilor, Cluburilor si Centrelor UNESCO, Comitetul National Român – Consiliul International al Muzeelor si Societatea Colectionarilor de Artă din România au asigurat, si la această editie, participarea unui număr impresionant de colectionari, cercetători, arhitecti, istorici, muzeografi, reprezentanti ai unor institutii de cultură si artă, si ai cultelor.
Prelegerile au abordat teme de larg interes pentru toti cei preocupati de soarta unui domeniu important precum cel referitor la artă, cultură, patrimoniu.
Eugenia Antonescu ne-a prezentat doi mari artisti contemporani: Iulia Hălăucescu ale cărei lucrări ne-au transmis emotia acesteia si Ilie Boca care ne-a invitat la meditatie.
Despre multele realizări emblematice, pe diverse planuri, ale pictorului Constantin Petrescu, creatia de căpătâi rămânând Marea Frescă a Ateneului Român, ne-a vorbit preot Cosmin Bloju, inspector Patrimoniu Cultural la Arhiepiscopia Argesului si Muscelului.
Adrian Buga, istoric si critic de artă, ne-a prezentat strălucita participare a României, cu comori de artă, la Expozitia Universală New York 1939-1940; o parte dintre aceste comori nu s-au mai întors niciodată în tară.
Călătoriile pictorilor români Constantin Lecca, Gheorghe Năstăseanu, Gheorghe Lemeni, Gheorghe Tattarascu, Petre Mateescu, Petre Alexandrescu, Constantin Stăncescu în spatiul italian, în secolul al XIX-lea, si impactul acestora asupra vietii artistice, ideilor si modernizării societătii românesti ne-au fost prezentate de Ramona Caramelea, cercetător, Institutul de Istoria Artei „George Oprescu”.
Horea Cucerzan – Bolta luminii între gratie si armonie a fost titlul expozeului artistului plastic Andana Călinescu în care îl caracterizează pe Horea Cucerzan drept poet în vers si culoare, sculptând contururi de vis în lumină, al cărui demers artistc te îndeamnă la reflectie si visare asupra celor înconjurătoare, un ctitor care zideste pentru a lăsa o zestre de frumusete si adevăr.
Despre icoanele staroverilor, datate sec. XVIII si prima jumătate a sec. XIX , aflate în patrimoniul Sectiei de etnografie a Muzeului Brăilei ne-au vorbit Gabriela Closcă, muzeograf, Muzeul Brăilei „Carol I” si Ana Maria Hartuche, expert artă acreditat MC. Icoanele staroverilor au meritul de a fi prelungit în timp caractere ale vechii arte a icoanelor rusesti.
O temă care a retinut atentia participantilor la simpozion a fost Pedepsele pictorului Gheorghe Ioachim Pompilian. Conform autorului Loredana Codău, muzeograf, Muzeul Municipiului Bucuresti, comunicarea s-a născut din dorinta de a valorifica un fragment din creatia unuia dintre pictorii putin cunoscuti ai secolului al XIX-lea. Cinci uleiuri din colectia Pinacotecii Municipiului Bucuresti, povenite dintr-un ciclu artistic mai larg, ilustrează câteva dintre pedepsele corectionale aplicate vinovatilor în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Nota de inedit constă în faptul că trei dintre lucrări au fost inspirate de Scrisorile către Vasile Alecsandri, ale lui Ion Ghica, publicate în Convorbiri literare, între anii 1880-1887.
Livia Deac, colectionar, a prezentat colectia Tempea-Deac iar Sorana Georgescu-Gorjan, cercetător, membră în Consiliul Stiintific al Centrului Brâncusi din Târgu-Jiu ne-a enumerat, cronologic, detinătorii din tară ai operelor brâncusiene, persoane individuale sau institutii, pe baza studiilor regretatilor Barbu Brezianu si Petre Oprea. Marius Tita, redactor sef Radio România International, colectionar, ne-a pus o întrebare: Cu cât se mai vinde Brâncusi? Si tot dânsul a răspuns.
Despre Primul impact a vorbit Mihai Dumitru, pictor, lector Universitatea Natională de Arte, încercând să facă o delimitare cât mai clară între repictare si restaurare.
În anul evenimentelor comemorative dedicate Centenarului României Moderne doi dintre participanti au abordat, în expozeul lor, aspecte diverse privind tema războiului. Astfel, Oana Marinache, istoric si critic de artă, presedinte Istoria Artei ne-a prezentat istoria Mausoleelor de la Mărăsti si Mărăsesti: primul a fost ridicat prin grija Societătii Mărăsti, presedinte de onoare fiind generalul Alexandru Averescu; Mausoleul de la Mărăsesti a fost realizat ca urmare a initiativei Societătii Ortodoxe Nationale a Femeilor Române, prezidată de printesa Alexandrina Cantacuzino, pe terenul donat de G.U. Negroponte, în perioada 1923-1924 si 1936-1938 sub conducerea arh. George Cristinel.
Despre însemnele comemorative de război – troitele din lemn, ne-a vorbit Cristian Scarlat, istoric, presedinte Asociatia Stindard. Au fost ridicate întru memoria eroilor căzuti în Primul Război Mondial de către comunitătile sătesti sau chiar de către familiile care au suferit grele pierderi. Acestea perpetuează o traditie veche, de cele mai multe ori fiind sculptate în lemn de stejar cu scene, inscriptii si motive decorative.
Tema războiului a fost abordată si de către Vasile Petrovici, colectionar, în lucrarea Activitatea artistică a pictorului Ion Popescu Negreni în anii de prizonierat. Din acest prizonierat, între 1944-1948, în lagărele de la Oranki si Krasnogorsk, a adus desene, unice în felul lor, care s-au concretizat în albumul Desene permise.
Comunicarea Arhitectul André Lecomte du Noüy si restaurarea Bisericii Episcopale din Curtea de Arges a fost prezentată de Sidonia Teodorescu, arhitect, lector, Facultatea de Arhitectură a Universitătii „Spiru Haret”. Restauraea acesteia, prima lucrare de restaurare în Principatele Române a arhitectului, a declansat polemica între sustinătorii si detractorii arhitectului francez care si-a continuat activitatea în România până în anul mortii sale (1914).
Despre Serbana Drăgoescu, artist român reprezentativ în tapiserie si pictură, ne-a vorbit Elena Preda, presedinte, Clubul România UNESCO: Asemenea marilor întelepti si vizionari Serbana Drăgoescu a avut curajul să urmeze „Calea” decodificând cu perseverentă indicii după indicii care au condus-o către un univers plin de inteligentă, creativitate si... constiintă.
Colectia de pictură românească a Fundatiei Bonte a fost prezentată de Gabriela Anton Vasiliu, muzeograf, Muzeul National de Artă al României. Catalogată drept una din cele mai importante colectii private de artă românească formată în acest secol a făcut obiectul unei expozitii temporare deschisă, anul acesta, la Muzeul Colectiilor de Artă.
Mariana Nicolaev, arhitect, artist plasic, într-o impresionantă prelegere a făcut o trecere în revistă a activitătii arhitectului Lutfi Sefchi SAIT, arhitect de referintă al anilor 70 „cu o vocatie remarcabilă pentru profesia sa, a excelat prin proiecte deosebite cu tematică variabilă: administrativă, hotelieră, sportivă sau comercială, proiecte realizate cu predilectie în zona Dobrogei”.
Mihaela Varga, expert, Ministerul Culturii, într-un expozeu interesant ne-a vorbit despre Istoria oficială, neoficială si romantată a unui momument: statuia lui Mihai Eminescu de Gheorghe Anghel, istorie despre care au scris Petre Oprea în Jurnalul său si Mircea Deac în romanul Concurs, în curs de aparitie.
În cadrul simpozionului a fost vernisată, joi 29 iunie, expozitia Artisti plastici comentati de Petre Oprea, deschisă la Sala de sticlă a muzeului, unde au fost expuse lucrări de pictură, sculptură si grafică românească din colectii particulare. Organizatori: Liviu Gavrilescu, Karlfried Patzelt, Dorina Rusa, Mihaela Varga.
|
Virginia Mehes 7/5/2017 |
Contact: |
|
|
