Eroii si eroismele
Ieri, a fost Ȋnăltarea Domnului si Ziua Eroilor. Două mari sărbători în aceeasi zi, oarecum fără nicio legătură una cu alta. Si totusi.
Mai întâi să vedem cine sunt eroii. Oameni ca si noi, călători prin viată, gustând din poamele acesteia, aparent toate bune de mâncat si plăcute ochilor la vedere si vrednice de dorit, pentru că dau cunoastere, care cunoastere este amestecată cu bine si rău, cu plăcere si durere, cu tristete si bucurie, cu iubire si ură…
Constient sau mai putin constient, religiosi sau mai putin religiosi, eroii sunt oameni care depăsesc stadiul relatiei Dumnezeu-eu, de cele mai mult ori egoiste, fără să ne dăm seama. Că dacă ne rugăm , o facem mai mult pentru noi decât pentru altii… Între Dumnezeu si mine, nu poate intra nimic străin, căci poate fi necurat. Relatia devine proprietate, o proprietate privată în care apropapele nu are acces. Eroii , însă, deschid larg portile, în cele mai diferite moduri, cu gândul si cuvântul bun, cu fapta bună, lăsându-l pe aproapele să intre, completând, plinind triada Dumnezeu-eu-aproapele. Bărbati si femei, copii, tineri si bătrâni, cu timp si fără timp, si azi ca si ieri, pe acolo pe unde-i poartă viata. Liantul acestei triade este iubirea, dar nu una platonică, nu una devoratoare a obiectului iubirii, ci una jertfelnică. De dragul lui Dumnezeu si al aproapelui, eu-ul jertfeste tot, de multe ori chiar si viata. Acestia sunt eroii de fond, de esentă, pietre tari la temelia vietii, a familie, a neamurilor. Din această perspectivă, eroi au fost, eroi sunt încă si vor fi până la sfârsitul veacului, la toate popoarele.
Cine poate fi modelul eroismului jertfelnic? Nimeni altul decât Iisus Hristos, Dumnezeu înomenit, răstignit pe cruce, înviat si înăltat la Cer, în … empireul Sfintei Treimi, în afara spatiului si timpului. Că S-a înăltat, întorcându-Se de unde a venit, găsim că este logic, normal, dar uimitor este că a luat cu Sine si trupul omenesc transfigurat , ridicându-l la mare cinste. De aceea, spunea un preot, că nu noi , personal, decidem ce facem cu trupul nostru după moarte, că nici acesta nu ne apartine. Din pământ este si în pământ se întoarce si la învierea de obste, înainte de judecta de obste, va fi refăcut si reunit cu sufletul.
Odată cu Iisus Hristos, se înălta la Cer si eroii.
Ziua de ieri ar fi trebuit să-si suspende răutatea, făcând loc celor legate de” împărătia lui Dumnezeu si de dreptatea Lui. (…)Ajunge zilei răutatea ei.” ( Matei 6, 33-34)
Cu exceptia slujbelor din biserici si a putinelor actiuni în afara lor, răutatea zilei de ieri a continuat să-si etaleze eroismul de suprafată, de imagine.
Eroismul de imagine este plăcut, atrăgător, chiar apetisant. Este preferat si promovat de educatia globalizantă multiculti, multisexy, multisex. Eroismul de imagine este ca o pajiste în care nu se mai deosebesc bururienile de florile bune: eroi sportivi, eroi mondeni si eroine mondene, eroi gangster, eroi de scenă, că toată lumea are talent, eroi animale politice, eroi de film, eroine femei fatale, dangerous woman ca Ariana Grande, cu cei aproape 21 de anisori ai ei https://www.youtube.com/watch?v=9WbCfHutDSE , care-si testează limitele plăcerii senzuale, skin to skin , ( piele lângă piele) luându-l drept martor pe Dumnezeu.
Eroismul de imagine este ca iarba câmpului care astăzi este si mâine se aruncă în foc, împrăstiindu-se si fumul si cenusă. Eroii si eroinele de imagine, si admiratorii lor imitatori, ca toti oamenii, mor, fie în paturile lor , fie în circumstante tragice, nedorite de nimeni. În a doua variantă sunt victime , fie ale propriilor erori, fie ale teroristilor, ca în cazul copiilor de la Manchester. Teroristii sunt alti eroi de imagine, care îsi testează limitele plăcerii de a ucide, luându-l drept martor tot pe Dumnezeu. Dumnezeu este întradevăr martor, dar nu unul părtinitor si mincinos.
Viata este un continuu război , văzut si nevăzut. În războiul nevăzut, miza este sufletul fiecărui om. Deoparte Hristos, îngerii, dreptii si sfintii; de cealaltă parte îngerii căzuti cu seful lor, Lucifer cel căzut. Prin educatie în familie, în societate, prin ambiantă socială, profesională, spirituala ,omului i se pun în fată alternative…Este liber să aleagă. Cea rea, dezavantajoasă, de cele mai multe ori este ambalată frumos…
Din perspectiva războiului nevăzut (nu invizibil), în care este implicat orice om, în tragedia de la Manchester , Ariana Grande a fost momeala, spectatorii (copii, părinti etc.) au fost pestii, iar teroristul care s-a sacrificat, aparent pescarul. Dar cine sunt adevăratii pescari, cei care culeg roadele? Duhurile rele. Ariana Grande, spectatorii, teroristul auto-sacrificat si semenii care-i stau în spate, adică anumiti oameni, sunt toti victime, din care Lucifer va fi pescuit , deja, câteva pentru el, din cei morti si/sau din cei vii. Nu este sigur. Din toată această tragedie ( si din altele asemenea) ar trebui trase învătăminte, peste tot. Dar, din păcate…
Cum viata este imprevizibilă, nu-i exclus ca eroii de esentă, de fond, să răsară de unde nu te astepti.
În acest eveniment tragic, a apărut un personaj la care nici momeala, nici pestii, nici pescarul auto-sacrificat, nici pescarii adevărati nu s-au gândit. Stephen Jones, omul străzii, la care mai toată lumea se uita de sus, poate nu dusmăneste dar nici cu prietenie. Poate asa privea si Stephen la ceillati care nu erau ai străzii. Si totusi, Stephen a devenit eroul care a sărit să salveze copiii plini de sânge si de cuie. Unii cer să fie decorat.
In România, celor căzuti, celor plecati la cele vesnice ca eroi de esentă, de fond, dacă nu sunt uitati, li se fac pomeniri în Biserică si li se cântă:
Presarăti pe-a lor morminte, ale laurilor flori,
Spre a fi mai dulce somnul, fericitilor eroi.
Ridicati pe piramida nemuririi, faima lor,
Scris în cărtile de aur, cântecul nemuritor.
Iar mamele sunt îndemnate să-si educe copii asa:
Pe copii la sânul vostru, alintati-i cu-acest cânt
Povestindu-le cu fală, al eroilor avânt.
Dezveliti tot adevărul, si le spuneti tututor
Cum muriră fratii vostri, pentru neam si tara lor.
(https://www.youtube.com/watch?v=dkyqpzNpR8E )
Dar pentru eroii căzuti în starea de suprafată, de imagine, înafară de slujbele Bisericii (dacă nu s-a renuntat la ele) ce se va cânta , si ce le vor spune mamele copiilor lor?
Mai sunt eroi de altădată, din vremurile trecute ale secolului XX, unii peste 90 ani, pe care Dumnezeu îi tine, încă, să facă si dovada unui altfel de eroism, acela de a dezveli tot adevărul ca să-l spună tuturor într-o lume în care eroismul de fond, de esentă este marginalizat.
Un astfel de erou, încă printre noi, este si dl. Dumitru (Dan) Lucinescu (n. 21 mi 1927 - ) care, de la vârsta de 21 de ani ( 24 aprilie 1948), de pe băncile facultătilor de Matematică si Fizico-Chimie, Iasi, este “ selectat” si trimis la scoli speciale ale vietii, condamnat de Tribunalul Militar Iasi la : 15 ani muncă silnică pentru crimă contra ordinii sociale; 10 ani de muncă silnică pentru delict de uneltire; 8 ani muncă silnică pentru instigare contra ordinii sociale; 5 ani muncă silnică pentru colportare de materiale scrise interzise. A executat o detentie de 15 ani la Târgu-Neamt, Iasi, Suceava, Jilava, Pitesti, Gherla, Aiud. După eliberare, muncitor sudor si operator technician ultrasunete, absolvă cu nota maximă Facultatea de Mecanică din Bucuresti (1975). Devine ulterior lector, autor de cărti tehnice, inventator si, în ultima parte a viet si autor de cărti de investigatie istorică, pentru dezvelirea adevărului, cum este si volumul “ Lupta”, editie aniversară, Editura Arsenie Boca, 2017, din care am extras datele.
Ȋn ciuda vicisitudinilor, în ciuda luării peste picior de către intelighentia globalistă, sunt multi români, acasă si departe de tară, care tin de Dummnezeu si luptă. De aceea am convingerea fermă că, sub pojghita eroismului de imagine,
Eroi au fost ,eroi sunt încă
Si-or fi în neamul românesc!
Căci rupti sunt ca din tare stâncă
Românii orisiunde cresc.
(Pui de lei)
Romanii care tin de Dumnezeu si luptă.
|
Nicusor Gliga 5/26/2017 |
Contact: |
|
|
