Cultura muzicala, istorie, in luna mai
Înainte de a începe abordarea temei, voi aminti versurile pline de înţelepciune ale lui Ion Minulescu: "În mine, în tine şi-n el / Inima cântă şi plânge la fel" :
Luna mai este una dintre cele mai bogate perioade cu zile legate de evenimente deosebite ale culturii muzicale.
La 1 mai 1786 a avut loc la Viena premiera operei "Nunta lui Figaro" de Mozart, iar la 25 mai 1869 a fost spectacolul cu opera Fidelio de Beethoven.
O inaugurare deosebită a avut loc în mai 1953 după renovarea întregii clădiri a operei din Viena care fusese aproape distrusă de bombardamentele din timpul războiului.
Înainte de datele referitoare la cultura lumii, vom începe prin a aminti personalităţi ale culturii româneşti care s-au impus şi în cultura altor ţări. Primul va fi baritonul Aurel Costescu-Ducă, născut în 4 mai 1888 la Buzău, artist deseori solicitat în spectacolele de operă de la Viena, Budapesta, Zurich, Bratislava şi altele. El a făcut parte dintre fondatorii operei din Bucureşti..
În 1887 s-a născut la Iaşi Florica Musicescu, celebra profesoară a Conservatorului din Bucureşti, fiica compozitorului Gavriil Musicescu. Ea şi-a început studiile la Iaşi şi apoi la Leipzig. Numele Floricăi Musicescu a rămas pentru totdeauna legat de cel al lui Lipatti în paginile Istoriei muzicii, ea fiind cea care l-a ridicat pe cele mai înalte culmi. Florica Musicescu a făcut parte din juriile unor concursuri Internaţionale de prestigiu la: Berlin, Budapesta şi Bucureşti. O altă mare profesoară al cărui nume a intrat în paginile Istoriei universale a fost Florica Cristoforeanu, solista multor spectacole pe scena Scala din Milano, pe scena din Roma şi altele. Ultimii ani din viaţă i-a petrecut la Rio de Janeiro, unde a murit în1960.
În 1889 s-a născut violonistul şi compozitorul Constantin Bobescu într-o familie cu tradiţie muzicală, el devenind dirijor, asemeni fratelui sau Jean. O violonistă foarte apreciată pe plan mondial a fost nepoata sa, Lola Bobescu, care a trăit numai în Belgia. Constantin Bobescu a studiat la Paris unde l-a întâlnit pe George Enescu, cu care a studiat. Tot la Paris au studiat şi lucreaza nepoţii săi, violonistul Costin Bobescu şi pianista Charlotte Bobescu-Efremov.
Pentru că în luna mai s-au născut mulţi muzicieni în ţările apusene care au influenţat evoluţia istorică a acestei arte, trebuie să-i amintim. Primul despre care vom vorbi va fi Johanes Brahms, născut la Hamburg în 1833. El a fost preocupat de dezvoltarea muzicii mai ales în Germania şi Austria. A fost din adolescenţă un bun pianist şi apoi compozitor, datorită bunelor relaţii cu Liszt, Schumann şi Joachim. Brahms a fost întotdeauna socotit ca unul dintre cei mai mari creatori ai celei de-a doua jumătăţi a secolului 19, un continuator al simfonismului Beethovenian, născut în 1840.
Un alt mare creator al perioadei respective a fost compozitorul rus Piotr Ilici Ceaicovski, născut în 1840. A studiat la Moscova cu Arthur Rubinstein. Ceaicovski a fost la început dirijor, apreciat şi în alte ţări, fiind invitat să dirijeze la Berlin, Paris, Leipzig, Hamburg, Londra, Praga, şi ȋn SUA, începând cu orchestra din Philadelphia. Datorită profunzimii spiritului său, a folosirii tematicii foarte variate şi a forţei emoţionale din creaţiile sale, Ceaicovski a fost foarte apreciat, lucrările sale fiind cunoscute de marii dirijori şi de soliştii instrumentişti. În 1891, la inaugurarea sălii "Carnegie Hall", Ceaicovski a fost invitatul de onoare pentru a dirija lucrările din program.
Ceaicovski a murit în octombrie 1893.
Un alt mare muzician al acestei perioade a fost germanul Richard Wagner, născut la 22 mai 1813. Istoricii au lăsat mărturii triste despre întâmplări nefericite din viaţa acestui mare compositor, care, datorită întâmplărilor legate de mişcarea revoluționară din Germania
vremii sale l848-1849, a fost nevoit să se exileze în Elveţia. Creaţia sa de frunte o constituie operele, care, prin valoarea lor, i-au lăsat numele nemuritor. Amintim câteva dintre ele: Olandezul zburător, Lohengrin, Aurul Rinului, Walkiria, Amurgul zeilor, Maeştrii cântăreţi, Siegfrid, Tristan şi Isolda. R.Wagner a scris şi eseuri de filosofie şi estetică muzicală. El a rămas un reprezentant de seamă al culturii germane. R.Wagner a murit departe de ţara sa. S-a stins din viaţă la Veneţia în 1883.
În istoria muzicii franceze un loc de frunte îl ocupă Jules Massenet, care a trăit între 1842-1912 şi care a compus lucrări simfonice şi opere. Iubitorii de operă îşi amintesc cu plăcere "Manon", care este în repertoriul celor mai vestite scene de operă. Trebuie însă adăugate şi altele, cum sunt Cidul, Werther, Don Quichote, Thais, Herodiada sau Jongleurul de la Notre Dame. Jules Massenet a fost un profesor apreciat la Conservatorul din Paris şi membru al Institutului Cultural al Franţei. A murit în august 1912.
Florica Gheorghescu / Toronto
|
Florica Gheorghescu 5/14/2017 |
Contact: |
|
|
