Ion ( Ioan - Augustin - Nicolae) Ratiu - 100 de ani de la nastere
Compar adesea presedintii pe care i-am avut, presedintele pe care-l avem, cu Ion Ratiu si constat mereu că Ion Ratiu este cel mai bun presedinte pe care România nu l-a avut niciodată”, scria doamna Afrodita Iorgulescu la comemorarea a 13 ani de la trecerea la cele vesnice a „lordului” politicii românesti postdecembriste. De atunci frumoasa si fericita exprimare a devenit celebră, fiind citată de aproape toti cei care vorbesc s-au scriu despre el.
A fost cel mai important membru al Familiei Ratiu de Noslac din a doua jumătate a sec. al XX-lea, unul din membrii de frunte ai Partidului National Tărănesc-Crestin Democrat (PNT-CD), urmasul Partidului National Român din Transilvania si Ungaria (PNR) din perioada memorandistă si cea dinaintea de Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 si al Partidului National Tărănesc (PNT) din perioada interbelică, care si-a lăsat o amprentă personală inconfundabilă, de nesters atât asupra partidului din care a făcut parte cȃt si asupra politicii romȃnesti postdecembriste.
In decursul timpului s-au scris multe pagini despre personalitatea si biografia acestuia. Viata, familia, faptele, Implinirile si neImplinirile sale au fost analizate In amănuntime si din toate punctele de vedere. Putine fatete ale vietii si familiei sale au scăpat fără a fi analizate, disecate, lăudate, criticate sau exploatate potrivit intereselor de moment. In timpul vietii s-a expus cu un curaj cavaleresc tuturor riscurilor. Sunt mai multe momente In istoria postdecembristă In care Ion Ratiu a dat dovadă de mare curaj si demnitate umană. Vizitele In judetele „rosii” In campania prezidentială din anul 1990 si cele două mineriade violente din mai 1990 si septembrie 1991 au fost printre cele mai riscante din viata sa.
După moarte, Indrăznesc să spun, că In aceeasi măsură atȃt prietenii cȃt si neprietenii i-au cultivat numele, personalitatea, tinuta si principiile de viată.
La Implinirea a 100 de ani (un secol!!!) de la nastere am apreciat că este potrivit să-i dedic un binemeritat elogiu. Viitorul om politic Ion Ratiu („Iancu” a fost apelativul său pȃnă la plecarea In Anglia folosit de familie, prieteni si colegi), s-a născut la Turda In ziua de 6 iunie 1917 si a decedat la Londra In data de 17 ianuarie 2000. A fost o personalitate deosebit de complexă, avocat, jurnalist, om de afaceri, scriitor, filantrop, om politic. Pe linie paternă a fost descendent In linie dreaptă al familiei Ratiu de Nagylak (Noslac) din Turda, atestată în Transilvania la sfȃrsitul sec. al XIII-lea si reînnobilată în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen. A fost fiul lui Augustin si Eugenia (n. Turcu) Ratiu de Nagylak (Noslac), crestini greco-catolici, nepot al Protop. Nicolae-Portos Ratiu, stră-strănepot de văr al Dr. Ioan Ratiu si stră-stră-strănepot de frate al Prepoz. Basiliu Ratiu. Mama sa Eugenia, a fost nepoata lui Ion Codru Drăgusanu, autorul „Peregrinului transilvan”. Avȃnd asemenea Inaintasi ilustri, Ion Ratiu i-a onorat In mod fericit prin realizările si faptele sale demne de urmat.
Cursurile primare le-a urmat la prima scoală romȃnească din Turda Veche, fondată de către Basiliu Ratiu In anul 1866, finantată de Eforia (Fundatia) Fondului Cultural al Bisericii Greco-Catolice din Turda Veche, fondată de către Basiliu Ratiu la 1866 si inaugurată de către Dr. Ioan Ratiu In anul 1874. A urmat Liceul „G. Baritiu” din Cluj si Facultatea de drept a Universitătii din Cluj (1938). A fost Master of Arts în Stiinte Economice al St John's College, Universitatea Cambridge (1943) si doctor în Stiinte Politice. A fost căsătorit cu Elisabeth-Blanche Pilkington (n.04.1921 - d.19.10.2016, Londra) si au avut doi copii: Indrei-Stephen si Nicolae-Christopher.
În anul 1940 a fost numit consilier diurnist la Legatia României de la Londra, condusă de către unchiul său Viorel-Virgil Tilea. In perioada interbelică traditia diplomatică a familiei, consacrată de Petru Racz I. In secolul al XVI-lea a fost continuată de către Viorel Tilea, ministru al Legatiei României la Londra, nepot de fiică al memorandistului Dr. Ioan Ratiu si apropiat al lui Iuliu Maniu. Acesta l-a propus ca stagiar pe tânărul Ion Ratiu In cadrul Legatiei de la Londra, numit prin Inalt Decret Regal. Eminent diplomat, Viorel Tilea este cel care a deconspirat englezilor existenta unui ultimatum german menit să rupă o parte a Ardealului de România, după modelul căruia a fost destrămată Cehoslovacia la Inceputul celui de Al Doilea Război Mondial. După acest incident si odată cu instaurarea regimului militar-legionar, Viorel Tilea a fost nevoit să ceară azil politic In Marea Britanie. Alături de Tilea, rămâne In Anglia la sfaturile lui Iuliu Maniu si tânărul Ion Ratiu. Ulterior s-a pregătit să candideze la alegerile din 1946 din România. „Avem mai multă nevoie de lupta voastră acolo”, i-a transmis Iuliu Maniu tânărului Ion Ratiu, anticipând valul de arestări politice comandate de comunisti. Istoria familiei Ratiu continuă astfel In exil. Un exil pe care Ion Ratiu Il acceptă cu demnitate, refuzând intrarea In viata politică britanică, fără să renunte la cetătenia română, mostenirea cea mai de pret a strămosilor săi. „E o chestiune de blazon”, spunea el de fiecare dată când membrii familiei Pilkington i-au propus să candideze din partea conservatorilor. In Marea Britanie a desfăsurat o impresionantă activitate intelectuală, economică, publicistică, politică si patriotică. A făcut parte din membrii fondatori ai Societătii Studentilor si Tinerilor din Europa Centrală. A colaborat cu Radio BBC România, Europa Liberă si Vocea Americii. În anii ’50 a publicat săptămȃnalul de stiri Presa Română Liberă. A fost angajat al grupului de companii Pall Mall, apoi manager al Julius Rudert Limited (1951-1957). În anul 1957 întemeiază propria companie, J.R. Shipping Co. Ltd., specializată în transporturi si expeditii de mărfuri. A fost fondator al firmei Regent Line de transporturi maritime între Europa de Nord si porturile din Statele Unite ale Americii de la Oceanul Atlantic (1963–1975).
In anul 1975 la vârsta de 58 de ani decide să se dedice în întregime problemei românesti. A devenit, astfel, una dintre cele mai sincere si consecvente voci ale opozitiei împotriva regimului Ceausescu, căruia i s-a opus cu curaj si îndârjire. Despre Ion Ratiu, ziarul londonez The Daily Telegraph scria: „De-a lungul timpului, s-a aflat deseori în situatii care par desprinse dintr-un roman politist. În august 1989, în timp ce făcea lobby în Congresul American pentru înăsprirea sanctiunilor împotriva regimului din România, Ratiu a primit un telefon la Washington, prin care era alertat de politia germană si belgiană de faptul că o echipă de agenti feminini se deplasează la Londra pentru a-l asasina, la ordinele Elenei Ceausescu....... Cu părul său alb si cu slăbiciunea pentru papioane, Ratiu părea un impresar de modă veche. Înfătisarea sa a fost luată în derâdere de vechiul regim comunist la întoarcerea sa în România în 1990 pentru a candida la presedintie...... În spatele manierelor desăvârsite se afla o determinare extraordinară. În 1978, în timpul unei vizite a lui Ceausescu în Marea Britanie, Ratiu a fost arestat cȃnd conducea o manifestatie de protest. În timpul vizitei, regina a fost obligată să-i acorde lui Ceausescu protectie.”
În anul 1979 împreună cu sotia sa Elisabeth a înfiintat la Londra, Fundatia Familiei Ratiu (The Ratiu Family Charitable Foundation).” Scopul fundatiei este de a promova, Incuraja si răsplăti excelenta culturală si gândirea românească originală si independentă. Aceasta promovează proiecte In domeniul educatiei si culturii poporului român. Fiii săi, Indrei si Nicolae, Impreună cu regretata doamnă Elisabeth, au hotărât să continue opera filantropică, culturală si democratică a lui Ion Ratiu. La Turda In anul 2004 au Infiintat Centrul Ratiu pentru Democratie care continuă idealurile lui Ion Ratiu, sustinător si promotor al democratiei, cu misiunea să promoveze, în mod nepartizan, valorile si comportamentele asociate democratiei. Fiul său Nicolae, conduce In calitate de presedinte toate organizatiile non-guvernamentale ale familiei: Fundatia de Caritate a Familiei Ratiu; Centrul Cultural Român Infiintat la Londra In anul 1994, care are ca obiectiv promovarea culturii românesti In străinătate si Fundatia Pro Patrimonio Infiintată la Londra In anul 2000, care are ca scop salvarea, conservarea si restaurarea mostenirii arhitecturale si culturale românesti. În anul 1984 a fondat la Geneva, Uniunea Românilor Liberi, devenită ulterior Uniunea Mondială a Românilor Liberi (UMRL). Prin UMRL, Ion Ratiu a fost catalizatorul exilului romȃnesc, canalizȃnd eforturile compatriotilor refugiati politic din toate statele lumii spre scopul atins In decembrie 1989. La primul congres al UMRL de la Geneva din 1984 a citit cele „10 porunci ale exilatului romȃn”. Chiar dacă denumirea de „exil românesc“ nu mai e aplicabilă acum românilor care trăiesc în afara României, acest crez este încă actual, Intrucȃt: subliniază faptul că trebuie să fim mândri de ceea ce suntem si de locurile din care venim; vorbeste despre respectul de sine si despre respectul fată de ceilalti; ne Incurajează să colaborăm, să facem ceea ce putem, potrivit propriilor noastre puteri, pentru tara noastră, să nu criticăm eforturile celorlalti; trebuie să încercăm să impunem un exemplu prin ceea ce facem si prin felul în care facem acele lucruri.
Cele 10 porunci ale exilatului român:
1. Fii mândru că esti român. Afirmă-te întotdeauna ca atare. Suntem un popor nobil, vechi. Civilizatia are rădăcini adânci în pamântul tării noastre.
2. Afirmă-ti dragostea pentru patrie de câte ori ai ocazia. Nu pentru că esti sovin, ci pentru că doresti să servesti pe cei rămasi acasă.
3. Apără drepturile poporului român în totalitatea lui: nu regăteni, transilvăneni, basarabeni, bănăteni, timoceni, aromâni sau megleniti. Toti suntem români.
4. Ajută-ti compatriotii: din mai putinul ce ai, dă-ti tainul, nu-l precupeti.
5. Sustine institutii românesti din diaspora oricât de modeste si imperfecte ar fi.
6. Nu critica niciodată, nici măcar „prieteneste“, pe românul care se străduieste să apere sau să promoveze cauza natională. Fă tu mai bine.
7. Nu aduce nici o critică, nici măcar „constructivă“ semenului tău care luptă. Critica ta să se afirme prin faptă; facând mai mult si mai bine decât face el.
8. Fii totdeauna constient că gelozia, invidia si calomnia constituie ultimul refugiu al omului frustrat si slab care nu mai are nici tară si nici pozitie în societate. Nu te lăsa pradă acestor sentimente inferioare.
9. Opune-te numai celor care guvernează la Bucuresti pentru că ei siluiesc vointa poporului român. Opozitia fată de eforturile altor patrioti români este irosire de energie.
10. Fă ceva pozitiv pentru tara ta, pentru tara din care te tragi si pentru compatriotii tăi, oricât de modest sau neînsemnat; dar fă-o în fiecare zi.
A fondat ziarul Românul Liber (The Free Romanian Press), cu aparitie lunară în limbile română si engleză. Fiind un ziar de calitate era distribuit atât în exilul românesc cât si în cancelariile occidentale si presei libere din lumea democratică. A fost presedinte de onoare al Fundatiei Internationale OMENIA (1993-2000). În anul 1965 a înfiintat ARCADA (Asociatia Culturală a Românilor din Anglia) - British-Romanian Association (BRA), asociatie ce a reunit sute de romȃni care s-au stabilit la Londra In perioada comunismului si care a activat Intre anii 1965-1995.
După repatriere, în ianuarie 1990, a contribuit la reînfiintarea PNT alături de Corneliu Coposu, devenind vicepresedinte al noului partid, PNT-CD. A fondat ziarul Cotidianul în anul 1991. A candidat la functia de presedinte al României la alegerile din anul 1990 si s-a clasat al treilea. A fost deputat de Cluj (1990-1992; 1992-1996) si deputat de Arad (1996-2000). A fost membru al organizatiei scriitorilor PEN Club International si PEN Club în exil, presedinte al Federatiei Internationale a Ziaristilor Liberi (1957-1984) si apoi presedinte de onoare (din 1984), membru al Asociatiei Presei Străine din Londra si unul dintre fondatorii organizatiei Amnesty International (1960), organizatie care militează în toată lumea pentru respectarea drepturilor omului si în special, pe cele ale prizonierilor de constiintă.
A publicat sute de articole în ziare si reviste din tară si din străinătate. A scris peste 25 de cărti cu tematică politică, istorică si o piesă de teatru. Incepȃnd cu prima zi a sosirii sale In Anglia In anul 1940, asa cum a promis bunicii sale a tinut un jurnal cu Insemnări, „Bune, rele, interesante sau anoste, ele vor fi chezăsia si dovada că niciodată România n-a fost absentă din preocupările mele”. Prin grija familiei au fost editate, tipărite si oferite publicului Notele Zilnice (1990-1999). In acest an va vedea lumina tiparului si Volumul I (1940-1945) al Notelor Zilnice.
In anul 1990 a întemeiat Catedra de studii românesti „Ion Ratiu” (Ion Ratiu Chair of Romanian Studies - IRCRS), prima catedră de studii romȃnesti din lume, la Universitatea Georgetown, Washington DC, SUA, în orasul pe care îl considera capitala lumii libere si democrate, ca centru de cercetare si excelentă academică axat pe România sa natală. Catedra îsi propune să facă cunoscute cultura, politica si istoria României moderne si să ofere administratiei Statelor Unite ale Americii specialisti si resurse în aceste domenii, precum si buni cunoscători ai realitătilor românesti. Functionarea Catedrei de Studii Românesti „Ion Ratiu“ este posibilă gratie sprijinului financiar al Ratiu Family Charitable Foundation din Marea Britanie.
Fondul de carte, publicatii periodice, documente de arhivă si manuscrise apartinȃnd lui I. Ratiu si V.V. Tilea au fost donate Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, unde pentru studiu si cercetare a fost amenajată Sala Ratiu-Tilea. În luna august 2015, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Românesc (IICCMER) si Fundatia Ratiu (The Ratiu Family Charitable Foundation) au încheiat un Protocol de colaborare cu scopul arhivării si digitizării arhivelor Ion Ratiu - V.V. Tilea, aflate la sediul Fundatiei din Londra.
A fost desemnat membru de onoare post-mortem al Academiei Oamenilor de Stiintă din România. A fost mentionat în publicatia americană Marquis Who’s Who. Din initiativa familiei, în anul 2007 i-a fost ridicată o statuie în curtea Fundatiei Familiei Ratiu din Turda, Piata 1 Decembrie nr. 1, lângă statuia tatălui său Dr. Augustin Ratiu. Aparitia lui pe scena politică românească rămâne memorabilă nu doar datorită eforturilor si idealurilor sale democratice, dar si gratie originalitătii si elegantei papionului nelipsit din tinuta sa, care i-a adus mult respect, devenind un simbol al democratiei In Romȃnia. Papionul Insă, a dat nastere si unor gesturi absolut regretabile si grotesti. Astfel, In timpul campaniei prezidentiale din 1990, aflat la Turda orasul său natal, a fost Intâmpinat de către sustinătorii lui Ion Iliescu Intr-un mod jignitor. La sfârsitul vizitei la Fabrica de Sticlă din Turda, Ion Ratiu a primit drept cadou, In bătaie de joc, de la un grup de „oameni de bine”, un papion din sticlă legat cu sârmă, aluzie la Combinatul Industria Sârmei din Câmpia Turzii. La Buzău a fost Intȃmpinat cu un măgar cu papion si joben, iar oamenii prezenti au râs si l-au huiduit. Ion Ratiu a fost “patriot si democrat născut si nu făcut”, el s-a opus totalitarismului de orice culoare politică.
A rămas In constiinta publică pentru cea mai cutremurătoare, dar si cea mai elegantă definitie a democratiei: „Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine!”
„Cred că pot să spun cu toată tăria că mă consider un om fericit pentru că am avut norocul să trăiesc destul pentru a vedea istoria reintrȃnd In matcă si că mi s-a acordat cea mai mare demnitate, aceea de a-mi sluji tara. Pe lȃngă asta, toate celelalte neplăceri, Infrȃngeri, dezamăgiri, le consider bȃlbȃieli ale unei lumi pe cale de primenire. O lume pe cale să-si vindece rănile si să-si construiască sau să-si reconstruiască o morală. Optimismul meu robust mă face să cred astfel. La sfȃrsit de decembrie ’99, vă invit să credeti In fericire.”
„Aceasta poate fi considerată ultima declaratie publică a lui Ion Ratiu, In fapt felicitarea de Anul Nou transmisă tuturor prietenilor si cunoscutilor domniei sale. Mai mult decȃt o urare, mesajul este o mărturisire de credintă, iar Indemnul său simplu si plin de Incredere rămȃne acum un testament.
Ion Ratiu a fost un om politic cu o viziune clară asupra evenimentelor din Romȃnia si din lume, pe care le-a analizat In articolele sale si a căror luciditate a atras atentia In cancelariile occidentale. El s-a făcut cunoscut marilor lideri ai lumii Inainte de 1989, ca ambasador de suflet al Romȃniei si un luptător pentru reinstaurarea democratiei In tară”.
Aflat pe patul de moarte a cerut familiei să fie înmormântat în cimitirul Bisericii Rătestilor din Turda Veche, Implinind ca de altfel si fratele său Mircea-Dimitrie vechiul lăsământ al lui Basiliu Ratiu de a reveni în Ardealul strămosilor: „Tot omu-i pieritor, dar nu-i si-n lume rătăcitor! Iară voi ce Rătesti vă tineti, ati fost si în Turda rămâneti!” La slujba de Inmormȃntare care a avut loc In piata din fata bisericii familiei, din cauză că preotul ortodox nu a fost de acord sa-l primească In biserică, pe un ger cumplit, au participat aproximativ 10000 de oameni.
În mod fericit, ca o Implinire si o recunoastere a idealurilor sale de o viată, fiul său Nicolae a fost decorat de către Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a Marii Britanii cu Ordinul Imperiului Britanic, clasa Member of the Most Excellent Order of the British Empire (MBE), pentru efortul depus In ajutorarea grupurilor dezavantajate din România.
In semn de recunostintă, cu ocazia aniversării a 725 de ani de la prima atestare documentară a comunei Noslac, locul de origine al familiei noastre, In data de 14 septembrie 2013, Intr-un cadru festiv, lui Ion Ratiu, i-a fost conferit titlul de Cetătean de Onoare post-mortem al Comunei Noslac.
Pioasă amintire lui Ion Ratiu cu ocazia celebrării centenarului nasterii sale!
|
Ioan Gheorghe Ratiu 5/7/2017 |
Contact: |
|
|
