Rondeluri
Rondelul poeziei
Să te închini unei păreri Ce se numeste poezie, Ce, începută de oieri, A cui e azi nu se mai stie?
Născută-ntotdeauna ieri Fata Morgana în pustie, Să te închini unei păreri Ce se numeste poezie?
Venită-i dinspre nicăieri Si pentru care timp se scrie Când fuge tocul pe hârtie, Să stii nu poti, numai să speri. Să te închini unei păreri?
Rondelul identitătii
Călătorind peste câmpii, Te răspândesti, nepăsător, Printre petale argintii Si-n catifeaua din bujor,
Cârceii verzi te leagă-n vii Si-n iarba mătăsos covor. Călătorind peste câmpii, Te risipesti, nepăsător.
Cum fructul rosu în felii E rupt, plecările te dor Si, preaplecat unui fior, Că esti al locului sustii, Călătorind peste câmpii.
|