Holocaustul - reflectat în arta plastică
Cel de al XX-lea secol este considerat de istorici ca secolul,,Auschwitz''deoarece a determinat o nouă viziune , un nou mod de a privi trecutul ,contribuind în felul acesta la cunoaşterea unei rupturi care s-a produs în însăşi gândirea şi sensibilitatea omenească. Multe personalităţi au plasat Auschwitzul în centrul evenimentelor din cel de al doilea război mondial, ca un simbol al lumii contemporane.Auschwitzul a devenit reprezentantul suferinţelor evreilor din toate lagărele de concentrare: muncă , gazare, şi moarte.
Lagărele de exterminare naziste, indiferent de locul geografic ( Transnistria, Polonia, Cehia, Franţa), ne apar ca aspecte tragice ale unui război care a lăsat imense cortegiuri de ruine, suferinţe şi morţi. ...sute de mii de morţi !... Genocidul evreilor din Europa ocupă un loc principal în procesele de după acest ultim război.
La Nuremberg au fost clasate drept crime de război. În Polonia, numeroşi responsabili ai lagărelor de exterminare au fost condamnaţi la moarte. În Franţa, deportările evreilor au fost conduse de Maurice Papon. Robert Brasillach a fost condamnat pentru săvârşirea crimei capitale. Paul Sartre publică la Paris în 1946 cartea,,Reflectări asupra problemei evreieşti'', operă de o valoare incontestabilă , în primul rând pentru că defrişează în gândirea omenească un teren nou,proaspăt. Antisemitismul nazist şi lagărele de exterminare sunt două linii ale aceluiaşi fond. Holocaustul este recunoscut în toată lumea drept episodul cel mai tragic, reprezentând exemplul violenţei secolului al XX-lea, fiind indicat drept fenomen transistoric.
Poeţi şi scriitori au realizat opere prin care transmit cititorilor ,,puterea retrăirii''. Rahel Ertel în cartea ,,Poeţii idişişti''face o analiză a poeţilor şi poeziei acestora în Europa. Elie Wiesel în cartea,,Noaptea''; Primo Levi în volumul,,Şi dacă acesta este omul''sau Robert Antelme în,,Specia umană'' cît şi alţii descriu, analizează aceaste crime sguduitoare. ,,Soluţia finală'' a reprezentat tema unor filme intrate în istorie precum:,,Lagărul de concentrare Erhardt''a regizorului Lubitsc;filmul italian,,Viaţa este frumoasă'' a lui Roberto Benigni. Am amintit doar de primele opere literare pe această temă. Poate, cu o oarecare întârziere ,,Arta plastică'' sub multiplele ei expresii se afirmă şi-şi aduce contribuţia pentru a scoate în evidenţă cu precizie, prin formele, coloritul şi expresivitatea acestui gen, atât a groaznicelor evenimente cât pentru a lăsa o amprentă vie, solidă a multiplelor aspecte a crudităţiilor, inumanităţii din câmpurile violenţei, a morţii prin icinerare, a chinurilor pe care milioanele de captivi au fost supuşi.
Una dintre primele încercări de a da expresie vie, plastică a celor petrecute în lagărele morţii a fost în Israel a lui Miriam Novitch z.l. O chibutznică care de îndată ce a fost posibil de a vizita lagărele, câmpurile morţii, unde în mijlocul unei populaţii evreieşti europene de toate categoriile sociale, au căzut victime artişti plastici. Unii dintre aceşti plăsmuitori au apucat să schiţeze pe frânturi de hârtie, pagini de ziare uzate aspecte concrete, de ultimă oră-înainte ca ei ,,artiştii realizatori''să fie ori arşi în camerele de gaze, ori omorâţi sub loviturile barbare.
Miriam Novitch din chibuţul Lohamei Ha'Ghetaot va edita un prim album,o impunătoare colecţii de artă plastică, intitulat ,,Resistenţa Spirituală'' (1940-1945). În cele ce urmează,îmi permit să citez o grafică a lui Enrico Accatino care exprimă suferinţele unui grup de evrei italieni (1943)sau cea a lui Louis Ascher ,,Grup de copii în faţa barăcii''din Bergen –Belsen''. Felix Bloch-de origine Vienez, a fost deportat la Theresienstadt. Acesta a lăsat o lucrare în acuarele ,,Theresienstadt''.Deasemenea o grafică ,,Concert Program'' a lui David Brainin –din lagărul Dancing unde a fost evacuat pe 5 iunie 1942. O grafică din acest album este semnat de Charlotte Buresova-originară din Praga.Lucrarea,,Deportarea spre lagăr''este un original din 1942. La Theresienstadt –împreună cu Buresova au fost internaţi muzicieni, coregrafi cărora le-a făcut o schiţă ,înainte de despărţirea amară. Tot în domeniul graficei voi cita pe Osias Hofstatter-,,Gurs'',1940-aquarel; o altă imagine a acestui lagăr a pictat-o Felix Nussbaum-1940.aquarel; cât şi lucrarea,,Mabull''-1940 _, Otto Karas-Kaufman care ne-au lăsat imagini grafice ale lagărelor din Theresienstadt precum ,,Staţia de tren'' unde convoiul de vagoane oprea pentru a fi coborâte victimile.
Unul din renumiţii artişti plastici Isis Kischka (n.26 oct.1908) este arestat în 1941 şi trimis la lagărul din Compiegne.De aici este deportat la Drancy şi eliberat în 1944. În lagăr va schiţa câteva aspecte pe care le prezintă în salonul ,,Înfricoşarea pictorilor timpurilor noastre''şi în 1973 la Museul de Artă Modernă din Paris. Uri Kochba de origine polonez, după studii la Zurich ,în 1934 vine în Palestina şi trăieşte în kibutzul Naan până în 1938 când va pleca în Olanda .Germanii l-au arestat şi-l trimit în lagărul de muncă din Silesia. A creat o seamă de lucrări pe care le-a intitulat,,Vedere generală din lagărul din Silesia''. Lucrări pe care peste ani vor fi prezentate la kibuţul Naan. Odată cu deschiderea Galeriei de artă din Aşkelon şi apoi la Muzeul Bibliei-Tahah-Tel-Aviv,în calitate de curator al acestor instituţii, am prezentat în preajma ,,Zilei Holocaustului''o seamă de tablouri a unor artişti plastici care au fost victimile holocaustului, dar care au emigrat în primii ani ai declarării Statului Israel. Esther Lurie a prezentat o seamă de tablouri ,a căror schiţe le-a realizat în lagărul Stutthof .Una din acestea ,,Sosirea şi transportul deportaţilor spre ghetoul Kovno''a intrat în tezaurul artei plastice a holocaustului.
O a doua artistă pe care am prezentat-o de ziua Holocaustului, a fost Halina Olomucki . Lucrările lui Halina ,,Prisonieri din Birkenau, Figuri din Ghetto Warşovia ,cât şi din Auscwitz,pe care le-am expus la Galeria ,,Beit Eli''-Aschkelon din Israel au fost de-a lungul vremii prezentate în America şi la Cluburile Studenţilor;. Luria Ester ,,Internee''-Stutthof,1944-Ghetto FightersHouse ; Yehuda Bacon-,,Portretul unei tinere din lagărul,,Auschwitz''-1945-grafică. Arnold Daghani a pictat tabloul,,Transnistria 1943 –aquarel; Isis Kischka-,,imagini din lagărul Compiege,1942-aquarel; Alexander Bogen –Israel. Un gând se îndreaptă spre voi –artişti plastici care aţi fost martori ai marii tragedii omeneşti, către voi care înainte de a împărtăşii soarta neagră împreună cu fraţii şi surorile voastre,ne-aţi lăsat ,,moştenire''prin arta voastră, imagini răscolitoare.
Vouă vă închin acest material,pentru a aminti generaţiilor despre artiştii plastici-martori ai timpurilor sângeroase.
|
Paul Leibovici 4/23/2017 |
Contact: |
|
|