Cabana din Pădure
Cabană înfiptă cutit în inima pădurii de brazi
Prelingând suvoiul ce oglindeste sângele înserării
În curs monoton de apă dintr-un depărtat izvor,
Mă face să astept înfrigurat lângă fereastră
Ivirea sfioasă a căprioarei lui Labis
Iscodind serenitatea tăcută a pădurii
Înaintea îngenunchierii de sărut al apeî.
Nu am nici flintă, nici pistoale,
Nu sunt flâmând să-i mestec lacom în dinti
Inimioara blândă oprindu-si bătaia,
Ci numai dorinta simplă de-ai zării fiinta
Sufletind acest decor real si unic,
M-a tintuit lângă vatra arzăndă lângă ferestra
De-unde pădurea se resemnează în somnul înoptări.
Toronto ON
|
David Kimel 4/7/2017 |
Contact: |
|
|
