Opinii - Cu sau fără ... conspiratii
Ospătul de lucru de la Versailles, locatia în care s-au dat în stambă marile puteri după WW1 si unde recent se punea la cale o Europă cu două sau mai multe viteze, l-a scos în relief pe ridicolul presedinte al Frantei, care cu putin timp înainte de a lăsa tronul altuia, a aruncat toată vina problemelor europene pe seama lui Trump. Nimic despre invadarea Germaniei de către emigranti, sub privirile surâzătoare ale doamnei-de-fier, nimic despre Brexitul care atestă gravele complexe insulare ale britanicilor, care de-alungul istoriei au tulburat nu numai vechiul continent, ci si lumea întreagă. Si tot Trump e de vină, pretinde ca tările afiliate „structurii” să mai si contribuie financiar la înarmare, ceea ce francezii nu vor. Asa că dacă europenii n-au bani pentru acei 2% din PIB pentru a cotiza la NATO, în schimb ar avea destule fonduri pentru o variantă EURO-NATO, o armată „izolationistă”, probabil mult mai costisitoare.
Fac parte dintr-o o familie de „trump-isti”, iar un eveniment recent m-a determinat să ridic drapelul SUA pe un mic catarg. Pe o neobisnuită „rainy day” fiul meu si sotia s-au dus în downtown la Los Angeles pentru festivitatea care a marcat intrarea lor în rândul cetătenilor americani. Le-a luat-o înainte nepotelul meu, care s-a născut în San Francisco Bay Area...De când sunt californieni au folosit doar umbrelele de soare. În acest an, seceta dură care a bântuit statul vreo sapte ani a fost curmată de furtuni si ploi distrugătoare, cum au mai fost decât în 1921. Cel mic nu a văzut încă zăpadă, cum n-a mai văzut nici asemenea ploi, dar s-a acomodat repede cu umbrelele...Torente tulburi curgeau pe autostrăzi, un lac de acumulare s-a revărsat, producând evacuarea a 200.000 de oameni, câtiva s-au înecat în masinile lor. Vaporul meu preferat, de fapt celebra epavă a primului vas din beton armat, „SS PALO ALTO”, construit la San Francisco în 1917 si tras la cheu în Santa Cruz Ca, a fost rupt de El Nino. (În foto). Pompierii, armata, detasată la ordin prezidential, au actionat eroic. Nimic nu a oprit desfăsurarea ceremoniei de preluare a cetăteniei USA, la care au fost mai multi oameni de culoare decât caucazieni. Este o realitate a Californiei. Umbra lui Obama continuă să sfideze nucleul colonistilor albi si protestanti, care stă la bazele Statelor, conform lui Huntington. Nimic nu a oprit la Hollywood (cel „ud”) Gala „Oscar”...
Nu toti românii care au venit în America s-au dat în stambă pe la emisiunea „American Idol”. Am văzut un moment care i-a făcut si pe membrii juriului să surâdă dezaprobator când un asemenea parvenit, în costum de clown si-a pus un microfon la fund si-a dat drumul în difuzoare imnului de stat al României. Pe atunci mai era presedinte Băsescu, era o aluzie la el.
Ai mei au venit pentru a se angaja în Silicon Valley, ca ingineri IT. În „era” lui Obama asiaticii cu ceva studii au ocupat posturi de răspundere în Vale. Unul dintre invitatii români la o firmă, solicitat de serviciul de resurse umane care oferă un job, mi-a relatat o tristă poveste. N-a avut loc o testare a cunostintelor, în domeniul de activitate de acolo, ci era întrebat alte chestii, parcă într-o încercare a nervilor. Examinatorul este curios, de pildă, unde si-a absolvit facultatea. Păi, la Politehnica din...Bucuresti. Unde e asta? „A, în România, prin Asia Centrală, mda. Ei, uite că eu am absolvit Universitatea din Berkeley”. Si nativul american, de fapt a doua generatie de asiatici, surâde subtire. Nu mai suporti, te iei si pleci, chiar dacă esti un alb, reprezentativ pentru rasa central-europeană iar amploaiatul - un tip de un metru saizeci, thailandez, de fapt un complexat. La care tânărul pretendent la job a renuntat, în râsetele asiaticilor californieni. (Berkeley e totusi „doar” o universitate de stat, infinit mai accesibilă decât Stanford)
ObamaCare, programul de sanatate foarte regretat de votantii pro-democrati, supravietuieste deocamdată, dar Trump anuntă ca va veni cu un proiect mai bun pentru sănătate si va cere Congresului eliminarea lui. Nu mai este un motiv pentru îngrijorare.
Trump va investi miliarde de dolari în infrastructură, va scădea taxele, va crea noi locuri de muncă si va reduce somajul-inclusiv prin ordinele antiimigratie, va spori lupta impotriva terorismului, a declarat că va sustine NATO.
Stephen King, pe care personal îl stimez, ca pe un veritabil scriitor, cu o minunată fantezie, s-a pretat la prostii vizavi de presedinte. Măcar n-a făcut-o ca Robert de Niro, care se autodescalifică porcăindu-l, ca-ntr-o mahala mafiotă: "Este strident de prost, e un derbedeu, e un porc, e un escroc. Nu stie ce vorbeste, nu-si face temele, nu îi pasă, crede că păcăleste societatea, e un idiot.”
Doar s-a amuzat pe Twitter, a folosit chiar si litere de tipar, asa cum face presedintele Trump, când isi transmite mesajele "Nu numai că Obama i-a ascultat telefoanele lui Trump, ci a furat si toată inghetata de căpsune", a scris celebrul scriitor, într-o criză de infantilism etilic.
"Trump trebuie să stie că OBAMA NU A PĂRĂSIT NICIODATĂ CASA ALBĂ! Este in dulap! Si are si FOARFECE!” (probabil de tuns iarba, n.n.) a notat scriitorul. Ce material uman au acesti anti-trumpisti? King admite că a fost beat aproape tot timpul si că a fost un alcoolic timp de mai bine de un deceniu. El a fost beat la inmormântarea mamei sale, in timp ce i-a făcut elogiul. Mai târziu a declarat că personajul Jack Torrance (tatăl alcoolic) din romanul "The Shining" este autobiografic, chiar dacă nu a recunoscut asta timp de mai multi ani.
Cancelarul german Angela Merkel se va afla in vizită oficială la Washington pe 14 martie, a declarat vineri un oficial american.
Presedintele Trump a semnat luni o nouă variantă a decretului privind imigratia, dupa ce vechea versiune a fost suspendată de justitie. Sase dintre cele sapte tări sunt din nou pe listă.
Huntington a elaborat una din cele mai controversate ipoteze: cultura imigrantilor de azi (adică cea hispanică, dar si cea musulmană) nu ar fi compatibilă cu cea americană. („Ciocnirea civilizatiilor”.)
Trump a apreciat că esecul de la Oscaruri ar fi putut fi evitat dacă elita Hollywood-ului s-ar fi concentrat mai putin asupra atacării lui si mai mult asupra punerii la punct a detaliilor evenimentului. "Cred că au fost atât de concentrati asupra politicii că nu au reusit să actioneze cum trebuie la sfârsit. A fost putin trist. A luat ceva din strălucirea Oscarurilor. Nu am simtit-o ca pe o seară foarte strălucitoare. Am fost la Oscaruri. Ceva foarte special a lipsit, iar să termini într-un asemenea mod a fost ceva trist", a afirmat presedintele. A fost chiar penibil, în mod clar dumnezeu s-a supărat pe Allah si i-a încurcat pe organizatori. Cine crede că vom da la oparte filmele „noastre” si ne vom înghesui la televizor pentru acele productii cu musulmani si negri, premiate probabil ostentativ, se cam înseală. Prefer să revăd variantele lui „Hamlet.”
Presa americană a pus titluri, alături de „MONSTER STORM”, „EPURARE la Hollywood. Cele mai CORECTE POLITIC Oscaruri din istorie. Cine nu e negru, homosexual sau musulman nu pupă Statuetă!”
„Asghar Farhadi, primul regizor iranian laureat cu Oscar si al cărui nou lung metraj este nominalizat anul acesta, nu a participat la gală, urmare a legii lui Trump. A făcut-o în nume propriu, deoarece presedintele a spus-o clar că face unele exceptii în cazul unor asemenea personalităti.
Anul trecut, premiile Oscar si-au atras numeroase critici. Bunii burghezi de la Hollywood au strâmbat din nas în legătură cu faptul că acei 6000 de membri ai Academiei de Arte si Stiinte Cinematografice – oamenii care reprezintă electoratul Oscarurilor – erau prea bătrâni, prea bărbati si, da, prea albi.
La Dolby Theatre din Los Angeles acesta a fost primul an în care actorii de culoare au fost nominalizati la toate categoriile de premii acordate pentru actorie. Mahershala Ali a devenit astfel primul actor de religie musulmană care să câstige prestigiosul premiu. A fost boicotată ceremonia de anul acesta pentru că nici un afro-american nu a fost nominalizat la cele patru categorii de actorie, protestând, desigur, regizorii de culoare. Presedinta Academiei ar fi putut să ignore criticile. La urma urmei, Cheryl Boone Isaacs este ea însăsi afro-americană si nimeni nu a împiedicat-o să devină una dintre femeile cele mai puternice de la Hollywood. Toti actorii nominalizati pentru Oscar între 2000 si 2016, 10% erau negri. Este greu să iei asta ca pe o dovadă de rasism, dat fiind că afro-americanii reprezintă 12,6% din populatia Statelor Unite. Asadar a fost o discriminare pozitivă. Oscarurile de anul acesta au fost „corecte politic”. Sase actori negri au fost nominalizati în total, deci un urias procent de 30%. Patru din cei cinci nominalizati la categoria Cel mai bun documentar sunt persoane de culoare, în timp ce Barry Jenkins, scenaristul si regizorul afro-american al „Moonlight”, a fost nominalizat la două categorii. Academia l-a nominalizat pe dramaturgul de culoare August Wilson pentru „Cel mai bun scenariu”, desi el este mort de 12 ani. Shakespeare nu a fost nominalizat pentru „Macbeth” anul trecut. Poate pentru că este „prea alb”.
Din cele nouă pelicule nominalizate la categoria Cel mai bun film al anului, nu mai putin de trei vorbesc despre luptele afro-americanilor împotriva prejudecătilor rasiale.”
S-a si anticipat aspectul politic, remarcat foarte exact de Trump, că „nici un un laureat de Oscar care se respectă nu va îndrăzni să părăsească scena fără a spune publicului cât de mult îl urăste pe Trump si despre puterea artei de a-i aduna împreună pe oameni si de a vindeca dezbinările – în contrast cu răul si ticălosul de la Casa Albă.” Cele două mandate ale lui Obama au creat o atmosferă favorabilă manifestărilor zgomotoase ale unor oameni de culoare, relevând probleme care interesează mai mult în interiorul Statelor Unite decât în exterior. Avalansa de temperamente afro sau hispanice care ne-au invadat micile ecrane i-a făcut pe multi europeni să stingă aparatele, din lipsă de interes pentru problematică si punere în scenă, nu neapărat din rasism.
Din exterior, jocul la care s-a pretat Gala a frizat penibilul si nicidecum actul artistic, substiuit cu o inutilă luptă politică. Un anume infantilism a fost prezent acolo, asemănător celui al lui Stephen King.
Oscarurile nu mai au ratingurile uriase de altădată. În 2016, doar 34 de milioane de americani s-au uitat la televizor, cea mai mică audientă a Oscarurilor în ultimii opt ani. În schimb, prima dezbatere prezidentială a lui Trump a atras un record de 84 de milioane de telespectatori.
Oamenii merg la cinema din plăcere mai degrabă decât pentru a primi o lectie de educatie civică. „Hollywood-ul stie în continuare să facă filme. Atâta doar că le premiază pe cele mai proaste”, a fost o opinie din presa americană.
Donald Trump a revocat o directiva emisa de Barack Obama pentru scolile publice, care le cerea acestora să le permita elevilor „transgen” sa foloseasca ce toaletă doresc.
Decizia noului presedinte va inflama, probabil, spiritele în cel mai recent conflict între traditionalistii si „progresistii” din tară. Au si avut loc proteste în fata Casei Albe, cu drapele-curcubeu si lozinci cu „Studentii sunt bineveniti aici”. Obama se ocupase si de accesul la toalete si vestiare publice, care trebuie sa aibă loc conform sexului căruia i se identifică elevul si nu sexului prin nastere. Scolile care încălcau regula riscau să piardă fonduri importante. Asta se cheamă santaj.
Trump a corectat acest lucru. Drapelul american a rămas cu aceleasi dungi în alb-rosu si nu s-a trecut la cel cu dungile multicolore ale curcubeului.
|
a consemnat Lucian Erwin Bureriu 4/4/2017 |
Contact: |
|
|
