Cuvântul bine temperat - La Frizer
Zilele trecute, pe când frizerul meu italian îmi ajusta bretonul zis şi frangetta (de unde românescul franjuri), am fost martora unei discuţii interesante. Mă tund la frizer: pentru un serviciu de calitate egală cu cel de la coafor, tariful la frizer e mai convenabil. Aceasta este una din legile nescrise ale valorizării femeii pe tot globul: tunsul la coafor e mai scump decât tunsul la frizer.
Discuţiile de la frizer sunt uneori palpitante. Participanţii, fie clienţii cocoţaţi pe scaunele rotitoare din faţa oglinzilor, fie cei ce-şi aşteaptă rândul, fie chiar frizerii înşişi, au drepturi egale de replică, indiferent de vârstă sau origine etnică. Dacă subiectul e personal, dialogul se limitează la client-frizer, dar când tema poartă un interes general, fiecare îşi dă cu părerea conform propriei experienţe.
Varietatea subiectelor este infinită, de la teme politice sau financiare la întâmplări reale, cum ar fi că cea povestită de frizer despre un client alcoolic, care mirosea întotdeauna a băutură. Într-o zi, tocmai când a început să-l tundă, a sunat telefonul, aşa că a trebuit să-l lase pe individ câteva minute singur, iar când s-a întors l-a găsit consumând cu mare deliciu din sticla cu spirt destinată tamponării după bărbierit, sticlă pe care i-a golit-o complet. De la alcool s-a trecut la bani şi eu am afirmat că meseria de frizer e foarte bună căci recesie-nerecesie, părul tot creşte. Toţi trei frizerii din prăvălie au fost de acord. Am continuat spunând că ar fi formidabil dacă frizerii ar putea câştiga atâţia bani cât păr are cineva în cap. La care frizerul meu, care poartă tunsoarea numărul zero, la modă azi, mi-a răspuns că, în cazul lui, dacă principiul s-ar aplica, ar da faliment!
A urmat o discuţie despre telefoane. Cineva a început să critice apelurile de la diferiţi agenţi, fie pentru un sondaj de opinie, fie pentru a promova un produs. Un domn a declarat că el are telefon cu ecran care afişează cine-l sună, drept care le selectează pe cele la care răspunde. Eu am explicat că imediat ce ridic receptorul şi văd despre ce este vorba, ori o tai scurt şi brutal spunând "mulţumesc nu mă interesează", ori dimpotrivă, cum a fost un caz real, spun că tocmai preparam mere în capot, adică felii de mere date prin aluat de clătite şi fripte pe ambele părţi (aples in pyjamas) şi că, dacă stau de vorba la telefon, mi se ard merele. Sistemul a mers, tinerelul m-a lăsat în pace, ba chiar am simţit şi o mijeală de poftă în vocea lui, parcă i-ar fi plăcut să încerce produsul!
Frizerul meu însă a declarat cu voce tare că toate metodele prezentate de noi presupuneau un efort din partea noastră: fie acela de a selecta apelurile vizual, fie cel de a-l trimite verbal la plimbare pe cel care a chemat. El însă a propus o metodă simplă, care nu cere efort. Trebuie făcută o lista completă a tuturor numerelor de telefoane pe care tu, abonat la serviciile Bell Canada, accepţi să le primeşti. Dai lista la Bell şi orice apel care vine de la un număr neprogramat anterior declanşează un mesaj care spune: Bell nu recunoaşte numărul dv şi clic, se întrerupe contactul. În felul acesta frizerul meu a scăpat nu numai de agenţi, dar şi de o mulţime de rude de care se ferea. Ideea părea interesantă, dar s-au găsit voci care să pună întrebări: "Şi ce faci dacă nevasta te sună de la un telefon public?" "Nu merge, trebuie să sune de la un număr cunoscut", a fost răspunsul. "Iar dacă vrea cineva să cheme de la aeroport?" "Nu poate decât de la celular şi cu număr pe listă".
Am plecat înainte de terminarea discuţiei, dar metoda frizerului m-a obsedat. El pretindea a fi fost fără efort, dar mie mi s-a părut complicată întocmirea listei cu toate numerele, incluzând pe cele cu probabilitate minimă de a mă contacta. Iritată de contradicţie, m-am dus a doua zi la frizerie să-i cer o explicaţie. "Nu-i complicat să întocmiţi lista aceea?" am întrebat eu. "De loc, mi-a răspuns senin frizerul, am foarte puţine numere pe listă. "În acest caz, am replicat eu, doar câteva cunoştiinţe au acces la dv!" "Păi asta am şi vrut, să fiu lăsat în pace! Silenzzio! E ceva rău în asta?" "Nu", am bâiguit eu. "Grazie segnorina" mi-a zâmbit el în final.
O fi având dreptate, mi-am spus, dar nu voi folosi metoda lui. Cea cu aples în pyjamas s-a dovedit eficace contra agenţilor, iar efortul de a le prepara e compensată de plăcerea culinară asociată lui. Pentru cei care optează însă pentru Silenzzio-ul selectiv al frizerului meu, serviciul telefonic oferit e o mană cerească. Confort ca-n Canada, nenicule, mai rar!
Toronto/ Martie 2017
|
Veronica Pavel Lerner 3/24/2017 |
Contact: |
|
|
