Locuri si oameni : Biblioteca „Alexandru şi Aristia Aman”
Este continuarea, în fapt, a Fundaţiei cu acelaşi nume, înfiinţată, conform dorinţelor testamentare ale Aristiei Aman (născută Lăceanu) şi Alexandru (fratele pictorului Th. Aman), inaugurată la 21 decembrie 1908, în prezenţa ministrului Învăţământului, Spiru Haret, şi avea în componenţă, bibliotecă, muzeu şi pinacotecă.
Biblioteca a început să funcţioneze cu 2523 volume, rămase de la testamentari sau cumpărate între timp şi era o instituţie publică, structurată în trei secţii: cărţi; manuscrise şi documente; stampe, hărţi şi atlase geografice, planuri şi colecţii de muzică. Scriitoarea Elena Farago a dat strălucire şi notorietate acestei instituţii, fiind directoare (între 1921-1940), dar funcţionând cu titlul onorific până la sfârşitul vieţii (ianuarie 1954).
În decursul vremii, biblioteca a avut ca oaspecţi de seamă pe: Gh. Ionescu-Şişeşti, Al. Tzigara-Samurcaş, G. Breazul, N. Iorga, Şt.O. Iosif, Victor Eftimiu, I. Minulescu, Lucian Blaga, E. Gârleanu, C. Stere, Ramiro Ortiz, Radu Gyr, I. Bianu, O. Goga, Ov. Papadima, V.G. Paleolog, G. Simonis, O. Ghibu, Jean Negulescu, C.C. Giurescu, D. Gusti, V. Pârvan, Gh. Ţiţeica, Gr. Vieru, Marin Sorescu, D.R. Popescu, I.D. Sîrbu, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, V. Tărâţeanu, Fănuş Neagu, N. Dabija, M. Cimpoi, Adam Puslojici, Dan Berindei, Dinu C. Giurescu etc., etc.
Redobândindu-şi, după Revoluţie, în 1990, vechiul nume al fondatorilor, Biblioteca „Alexandru şi Aristia Aman” este deţinătoarea unui important fond de carte patrimonială, românească şi străină, constituit, la început, din cărţile lăsate de testamentari, îmbogăţindu-se ulterior, prin donaţiile lui N.P. Romanescu, Gh. Chiţu, C.M. Ciocazan, Caton Theodorian sau prin achiziţii. Istoricii Dinu C. Giurescu şi Dan Berindei şi-au donat bibliotecile personale instituţiei craiovene şi, parţial, scriitoarea Ileana Vulpescu şi acad. Basarab Nicolescu, care a donat o bibliotecă specială dedicată exilului românesc din Paris. Deţine un fond de carte de 200.695 de titluri în 618.736 volume, 72.857 publicaţii periodice, precum şi colecţii audio-video şi cartografice, 5 manuscrise (sec. XVII-XVIII), aproape 1800 ex. libris-uri. În Casa memorială „Elena Farago” intră anual 2.850 de vizitatori.
Are filiale în principalele cartiere ale municipiului. Oferă servicii gratuite tuturor potenţialilor cititori din ţară şi străinătate, organizează cursuri în varii domenii, desfăşoară activităţi culturale/profesionale cu caracter permanent prin diverse proiecte: biblioteca de vacanţă, cărticica pentru prichindei şi copii, biblioteca stradală, teatru pentru amatori etc.
|
