Secretul
Istoria este plina de situatii si evenimente, la vedere, foarte interesante, captivante, adesea uluitoare prin neprevazutul lor, intr-o anumita logica. Exista , insa, un ingredient care da gust istoriei, mai placut sau mai putin placut: secretul. Daca stam si ne gandim bine, istoria a fost pusa in miscare prin recrutarea primului agent. Satana, sub acoperirea unui sarpe binevoitor, investigand-o pe Eva in orb, adica punand intrebari nevinovate pentru distragerea atentiei, a facut-o sa spuna: “"Roade din pomii raiului putem să mâncăm; Numai din rodul pomului celui din mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: ”(Facerea 2, 2-3) Asta astepta Satana! Cu exprienta sa de specialist al raului, da lovitura de gratie: “"Nu, nu veţi muri! Dar Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul". (Facerea 2, 4-5) Vrand sa fie “ ca Dumnezeu” ( cum a vrut si Satana dar a esuat) au gustat si Eva si Adam si, dandu-si seama ca sunt goi, au incercat sa se ascunda si sa acunda fapta. Dar, la Dumnezeu nu exista niciun fel de secret, totul este la vedere. “…nimic nu este acoperit care să nu iasă la iveală şi nimic ascuns care să nu ajungă cunoscut. (…) La voi însă şi perii capului, toţi sunt număraţi.” (Matei 10, 26,30). Greseala Evei a fost reparata mai tarziu de Fecioara Maria, noua Eva. De cand a parasit Edenul, omul este insotit fara ragaz de secret, mai ceva decat umbra, care , in functie de lumina, dispare temporar. Poezie poate sa nu fi scris, dar sa nu fi avut ,sa nu aiba macar un secret, nu exista om. Ce sa mai vorbim de formele de organizare statala, regate, imperii, republici etc.si de cei care le conduc! Pentru acestea si conducatori , protejarea cu cea mai mare strictete a propriilor secrete si a celor recoltate de la altii, e o problema de securitate nationala. Cu tehnica actuala de stocare si de accesare a informatiei, nu prea mai exista bariere in fata hotilor de secrete. Hackerii hacuie toate codurile si dau iama in fisiere, unde te astepti mai putin S-a dus tot farmecul cartilor si filmelor despre marii vanatori de secrete…Unde sa mai gasesti o Mata Hari sau un Sorge? Ce carte sa scrii sau ce film de suspans sa realizezei despre Assange si Snowden , care n-au trebuit sa care cu ei camioane de documente, ci numai un stick… Ziaristul american , Edward Jay Epstein, e de parere ca America si-a pierdut secretele ( Edward Jay Epstein – How America lost its secrets – Edward Snowden , The Man and the Theft- Random House, 2017). Cred ca exagereaza si e pesimist. America poate fabrica altele…Noi, cu atatia ungureni pe la conducerea serviciilor secrete, nu mai avem niciun secret. Si dac-am avea la ce ne-ar folosi? Asa stau lucrurile la nivele inalte ale societatii… In relatiile interpersonale, de la om la om, mai ales intre prieteni, un secret poate fi ( si este!) un bustean pus pe focul prieteniei, ca aceasta sa nu se stinga. Cum asa?! Cu un talent convingtor, ne explica Alessandro Manzoni in al sau roman Logodnicii: “ Una dintre cele mai mari consolări ale acestei vieți este prietenia; și una dintre consolările prieteniei este aceea de a avea cui să destăinuie un secret. Acum, prietenii nu sunt perechi, cum ar fi mireasa si mirele; fiecare dintre ei, în general vorbind, are mai mult de unul, ceea ce formează un lanț, caruia nimeni nu i-ar putea găsi capătul.. Așa că, atunci când un prieten obține consolarea de a depune secretul în sânul altuia, îi dă acestuia dorința de a obține aceeași consolare. Este adevărat că îl mploră să nu spună nimănui nimic; cel care ar lua această condiţie, în sensul strict al cuvântului, ar întrerupe imediat cursul consolărilor. Dar, practica generală a dorit obligația de a nu destăinui secretul, decât numai unui prieten care este la fel de încredere, și prin impunerea aceleași condiții. Astfel, din prieten de încredere în prieten de încredere, secretul umblă prin acest lanț imens, astfel încât ajunge la urechea persoanei sau a persoanelor la care, primul care a vorbit, n-ar fi dorit să-l lase să ajungă. Dar secretul ar rămâne, în mod obișnuit, o bună bucată de timp pe drum, în cazul în care fiecare ar avea doar doi prieteni: unul care îi spune, și cel căruia i se cere să păstreze tăcerea. Există , însă, oameni privilegiați care au prieteni cu sutele; iar când secretul a ajuns la unul dintre acești oameni, șirul consolărilor se multiplică rapid , că nu mai este posibil a le urmari traseul. “ (Tradus din Alessandro Manzoni, I promessi sposi, cap. XI) Asa functioneaza telefonul fara fir pentru secretul spus, de la prienten de incredere la prieten de incredere. Sau , mai bine zis, asa functiona, pentru ca pe Facebook si celelalte retele de (de)socializare se practica un streap-teese total, la bara Nu mai exista secrete! Si fara secrete nu mai exista prieteni! Pe bune! Salvati institutia secretului! ( Dl.Nicusor Dan sa treaca urgent aceasta problema de salvat in programul USR!) Nicusor Gliga Somerville, MA, 22 martie 2017 Sf. Sf. Cuv. Mc Vasile, preotul din Ancira; Sf. Drosida, fiica împăratului Traian (Post)
|
Nicusor Gliga 3/22/2017 |
Contact: |
|
|