De ale celebritatilor
Dupa ce si-a scrântit piciorul la 65 de ani, Grigore Moisil a afirmat: "Stiam ca la vârsta mea te scrântesti la cap, nu la picior."
***
Un lingusitor îi atrase atentia lui Oliver Cromwell, care intra biruitor în Londra, ce multa lume se strânsese sa-l vada.
"Tot atâtia ar fi fost si daca m-ar fi dus la esafod", fu raspunsul.
***
Celebrul compozitor Hans von Bülow, plimbandu-se intr-o seara prin Berlin, ingandurat, s-a lovit de un trecator. Acesta s-a oprit iritat si se rasti la muzician:
- Dobitoc!
Bülow isi scoase palaria si spuse: - Incantat de cunostinta, numele meu este Bülow!
***
O echipa de zidari lucra la repararea parterului unei case cumparate de celebrul tenor Enrico Caruso (1873-1921). Intr-o zi, in timp ce cantaretul repeta cateva arii intr-o camera de la etajul I , se prezenta la el maistrul.
- Doriti sa terminam reparatiile luna asta?
- Bineinteles! - raspunde Caruso.
- Atunci, fiti amabil si nu mai cantati. Imediat ce va aud, oamenii mei lasa totul balta si stau sa va asculte...
A fost, povestita mai tarziu de Caruso, cel mai frumos compliment care i s-a facut vreodata.
***
Marele scriitor irlandez George Bernard Shaw a fost invitat ca punct de atractie la masa unor aristocrati. Amfitrioana, cunoscuta pentru inteligenta sa cam subreda, facu imprudenta sa-l intrebe: - Spuneti-mi, va rog: am auzit ca pestele regenereaza materia cenusie. Ce peste ma sfatuiti sa consum?
- Balena ! - raspunse prompt Shaw.
***
Dupa ce a esuat în campania militara din Rusia, în 1812, Napoleon se retragea grabit spre vest.În dreptul râului Niemen, el împreuna cu suita sa se oprira si cerura ajutorul unui taran barcagiu din împrejurimi sa-i treaca pe celalalt mal.
Când taranul îi ajuta sa treaca râul, Napoleon se interesa: - Multi dezertori au trecut râul zilele acestea?
Naiv, taranul i-a raspuns: - Niciunul, dumneavoastra sunteti primul.
***
Împaratului Octavian Augustus îi fu prezentat un grec care semana uimitor cu el si, în plus, avea si cam aceeasi vârsta.
Glumind, Augustus îl întreba daca nu cumva maica-sa fusese în tineretea ei pe la Roma, cam prin vremea când si tatal împaratului era tânar. Raspunsul grecului fu prompt:
- Mama nu a fost, dar tatal meu a stat la Roma mai de mult. Cam cu un an înainte de nasterea ta, Cezar!
***
N.T.Orasanu, poet si publicist, autor de epigrame si pamflete politice, a fost trimis în timpul domniei lui Cuza de nenumarate ori la închisoarea Vacaresti, fiindca pe vremea aceea exista arestul preventiv pentru delicte de presa. De câte ori Orasanu scria câte un articol violent sau atingator la Voda, îsi trimitea imediat salteaua, plapuma si pernele la Vacaresti. Directorul penitenciarului nu voia sa le primeasca, însa Orasanu îi raspundea:
- Nu-ti fie teama, o sa primesti si ordinul peste câteva ceasuri.
Fapt ce se adeverea întotdeauna.
***
Un amic al lui Caragiale i s-a plâns acestuia într-o zi: - Auzi, nene Iancule, nerusinatul ala de Georgescu, nepricopsitul, coate-goale ala, a îndraznit sa ma faca tâmpit si idiot.
- Când, stimabile? l-a întrebat Caragiale cu un aer scandalizat.
- Acum o ora.
- Ce magar! a exclamat Caragiale.
Apoi, luându-l gura pe dinainte: - Totdeauna a fost în întârziere neispravitul asta!
***
În anul 1906 trebuia sa se formeze un nou guvern francez. Cel desemnat cu formarea lui, Ferdinand Sarrien, a invitat acasa câtiva oameni politici pentru consultari, printre care si pe Georges Clemenceau. În timpul discutiilor s-a servit un bufet rece. Vazând ca dintre oaspeti numai Clemenceau nu mananca nimic, gazda l-a întrebat: - Dumneata ce doresti, domnule Clemenceau?
- Internele, a raspuns acesta.
A doua zi, Clemenceau a depus juramântul ca ministru de interne!
***
Ziarisul si prozatorul Anton Bacalbasa a fost invitat într-o seara la o petrecere. Printre ceilalti invitati se afla si un general în retragere. Acesta tocmai citise volumul de schite satirice în care scriitorul demasca tarele vietii cazone. Fara sa stie ca scriitorul se afla chiar în fata sa, generalul indignat ameninta ca îl va chema pe autor în fata justitei pentru injurii aduse corpului ofiteresc, la care Bacalbasa a intervenit:
- Lasati-l, domnule general. Cine stie ce amarât o fi si scriitorul asta. Nu vedeti? Pâna si numele îl are ca vai de capul lui, ba cal, ba sa!
***
Anton Bacalbasa a scris o epigrama referitoare la Victor Babes:
Ba bei,
Ba besi,
Tot acolo iesi.
La care Babes a raspuns :
Ba cal, ba sa,
Tot magar sadea.
***
În ajunul mortii înteleptului Socrate, un prieten se duce la închisoare sa-l viziteze si dadu acolo peste un profesor de muzica, care îl învata pe filozof un cântec la lira.
- Pai cum - exclama prietenul - mâine vei muri si astazi mai înveti un cântec nou?!
Iar Socrate i-a raspuns: - Dar când sa-l mai învat, dragul meu?
***
Intr-o zi, ducele Jacques-Henri de Duras, vazandu-l pe filozoful Descartes cum se delecta cu niste specialitati culinare, ii zise in batjocura:
- Cum, si filozofii mananca lucruri atat de bune?
- De ce nu? - ii raspunse Rene Descartes - iti inchipui poate ca natura a creat lucruri delicioase numai pentru prosti?
***
In carnetele sale, Leonardo da Vinci si-a notat, alaturi de numeroase schite, studii, informatii, si unele anecdote spuse prietenilor. Iata una din ele:
Un pictor care avea niste copii foarte urati, fiind intrebat cum e cu putinta ca el, care a pictat tablouri atat de frumoase, are astfel de copii, a raspus ca:
"Tablourile le-am pictat ziua, in timp ce pe copii i-am facut noaptea!"
***
Cea mai importanta descoperire atribuita lui Pitagora este celebra teorema care-i poarta numele: patratul lungimii ipotenuzei unui triunghi dreptunghic este egal cu suma patratelor lungimilor catetelor. Legenda spune ca, dandu-si seama de importanta extraordinara a descoperirii sale, de bucurie, el a dat un mare ospat in cinstea zeilor, pentru care a sacrificat o suta de boi, la care au fost invitati atat bogatii, cat si saracii.Despre aceasta imprejurare Hegel a facut o observatie ironica: "A fost o veselie si o sarbatoare a spiritului. pe socoteala boilor!"
***
Sotia filozofului si matematicianului grec Pitagora era o femeie instruita si inteligenta.Fiind intrebata dupa cat timp se purifica o femeie care s-a impreunat cu un barbat, a raspuns: "Cu propriul sot, imediat, cu altul, niciodata".
***
Talleyrand statea într-o zi între doamna de Stael si doamna de Récamier, galant cu amîndoua, totusi cu o nuanta destul de pronuntata pentru cea de-a doua.
- În sfîrsit - spuse d-na de Stael, oarecum dezamagita - daca am cadea amîndoua în apa, pe care ai salva-o mai întîi?
- O, doamna baroana - raspunse Talleyrand - sunt sigur ca înotati ca un înger.
***
Filosoful francez Fontenelle (1657-1757), nepotul lui Corneille, se duce intr-o zi dis-de-dimineata in vizita la o doamna cu care era prieten. Doamna il primeste in capot si se scuza: - Vedeti, domnule Fontenelle, ma scol pentru dvs.!
- Da, doamna, dar va culcati pentru altul! - mormai suparat filosoful.
***
Obiceiul marelui dramaturg francez Jean Racine era sa-si declame versurile plimbându-se. Nu de putine ori uita unde se afla si le recita cu glas tare. Patetismul cu care le spunea misca de multe ori pe muncitorii care lucrau la palatul Tuilleries. Acestia credeau despre dânsul ca e un om deznadajduit, care avea de gând sa se sinucida!
***
Henric VIII, regele Angliei, hotârî sa trimita un episcop la Francisc I , regele Frantei, într-o vreme când relatiile dintre cei doi monarhi erau foarte încordate. Episcopul îi obiecta ca misiunea încredintata îi punea viata în primejdie.
- Sa nu-ti fie teama! riposta Henric. Daca Francisc te va ucide, voi pune sa fie decapitati francezii aflati în puterea mea.
- Va cred, spuse episcopul. Mi-e teama însa ca nici unul din capetele lor nu se va potrivi pe umerii mei!
***
Napoleon avea o formula favorita pentru a-si exprima dispretul pentru cineva: - E penultimul dintre oameni!
Întrebat de ce penultimul, împaratul a raspuns: - Ca sa nu descurajez pe nimeni.
|
Nicu Popa 2/22/2017 |
Contact: |
|
|
