Interviu cu domnul Mugurel Stănescu, noul Consul General al României la Toronto
Licenţiat al Facultăţii de Economie Generală – Academia de Studii Economice Bucureşti din 1996. În ianuarie 1997, a intrat prin concurs în serviciul diplomatic al Ministerului Afacerilor Externe al României, parcurgând toate etapele profesionale de la gradul diplomatic de ataşat, până la cel curent, de consilier diplomatic. A reprezentat România la ambasadele noastre de la Dublin, Washington DC, Ottawa, iar până la sfârşitul anului trecut, a fost consul la Consulatul nostru din Montreal. Din 21 decembrie 2016, este noul Consul general al României la Toronto, fiind numit prin Hotărâre de Guvern în luna septembrie 2016.
Rep.: Domnule Consul General, ne-am cunoscut la o serată literară, aşa că voi începe acest interviu cu o întrebare mai puţin obişnuită. Înspre ce zonă a literaturii (poezie sau proză) se înclină balanţă preferinţelor dumneavoastră şi care sunt autorii români pe care i-aţi reciti, oricând, cu plăcere?
- Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Nichita Stănescu, Gellu Naum, Vasile Voiculescu, Mircea Eliade, Petru Creţia, Dan Stanca, Cezar Petrescu, Cezar Ivănescu, Mihai Sebastian, Mateiu Caragiale sunt o infimă parte dintre cei pe care nu doar că îi citesc sau recitesc mereu, cu drag şi pasiune, dar ale căror cărţi mă şi însoţesc, de ceva vreme, prin “pribegiile” mele profesionale.
Rep.: Venim dintr-o ţară europeană cu populaţie românească, istoric majoritară, alături de care trăiesc mai multe minorităţi, care şi-au putut păstra, de-a lungul timpului, tradiţiile, limba, obiceiurile şi religia. Am trăit, laolaltă, în toleranţă şi înţelegere. Păstrând proporţiile şi adoptând terminologia introdusă, cu mult succes, de Pierre Elliott Trudeau, am venit dintr-o ţară multiculturală, ca majoritari, într-o alta asemenea, dar cu un un alt standard de viaţă şi cu un adânc respect pentru valorile democratice, ca minoritate. Ca diplomat român la Toronto, cum vedeţi acest proces de transhumanţă la momentul economic şi politic actual?
- Cred că noi, românii, avem un mare avantaj. Modul nostru istoric şi tradiţional de fiinţare, ca popor primitor, tolerant şi blând, ne oferă avantaje substanţiale prin capacitatea de adaptare rapidă la realităţile şi modul de interacţiune socială din noua ţară de adopţie. Canada, acest creuzet multicultural, multinaţional şi multiconfesional, oferă, la rândul său, toate nutrimentele necesare, făcând-o, din acest punct de vedere, o perfectă ţară de emigraţie. Tot la fel de adevărat este şi faptul că românii aduc cu ei, ca plus-valoare, calitatea lor umană, dar şi expertiza lor profesională, făcându-i foarte rapid binevăzuți şi foarte apreciaţi. “Omul sfinţeşte locul!” se spune la noi, iar românii care au ales să trăiască în Canada au demonstrat şi continuă să dovedească capacitatea şi determinarea de a reuşi, spre cinstea lor personală şi de grup etnic-comunitar.
Rep.: Într-o lume în continuă schimbare (tehnologică, politică, socială şi economică), care consideraţi că este misiunea de credinţă a unui diplomat şi ce set de aptitudini ar trebui să deţină acesta?
-Profesionalism, bună-credinţă, respect, loialitate, dar şi modestie şi fermitate, sunt câteva dintre lucrurile care îmi vin acum, pe loc, în minte. Este evident că dragostea de ţară, de neam, pentru cultura şi istoria noastră, şi, aş sublinia, pasiunea şi determinarea de a munci constant pentru a construi prezentul, ca premiză pentru viitorul mai bun pe care noi toţi ni-l dorim, sunt, de asemenea, ingrediente absolut necesare în această profesie căreia trebuie să îi dedici atât de mult, dar care îţi şi oferă, în contrapartidă, cu supra-măsură.
Rep.: Există vreun document internaţional care stabileşte normele de conduită, comportament şi îndatoririle diplomaţilor?
-Sigur că da, vorbim de fapt de două documente internaţionale, unul în domeniul diplomatic, celălalt în domeniul consular: Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice, încheiată la 18 aprilie 1961 (ratificată de România în 1968), respectiv Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile consulare, încheiată la 24 aprilie 1963 (şi la care România a aderat în 1972). Împreună, aceste două instrumente ale dreptului internaţional oferă cadrul general în care diplomaţii pot acţiona în străinătate. Evident, la nivel naţional, fiecare ţară îşi reglementează şi modalităţile specifice de reprezentare externă.
Rep.: Ce priorităţi aveţi în funcţia pe care tocmai aţi preluat-o la Toronto? Întrevedeţi modificări în modul de organizare a serviciilor consulare?
-În primul rând, doresc ca, împreună cu colegii mei de la Consulat, să continuăm să oferim servicii consulare profesioniste şi de calitate, aşa cum este firesc pentru o comunitate românească atât de numeroasă şi sofisticată. Totodată, ne propunem să consolidăm, să dezvoltăm şi să amplificăm dialogul şi parteneriatele cu organizaţiile şi asociaţiile româneşti locale, cu reprezentanţii mediului confesional, precum şi cu mediul asociativ profesional. Din punct de vedere al organizării serviciilor consulare oferite, ţin să remarc faptul că Ministerul Afacerilor Externe a lansat un sistem informatic modern care permite cetăţenilor români să acceseze informaţii consulare de calitate într-un mod eficient şi transparent, beneficiind de un confort crescut datorită posibilităţii de a se preînregistra online pentru solicitările lor punctuale. Acest sistem poate fi accesat la adresa www.econsulat.ro, şi oferă posibilitatea de a transmite cererile de servicii consulare şi documentația aferentă în mod sigur şi rapid, asigura un acces facil, eficient şi stransparent la informaţiile necesare, şi permite programarea online.
Rep.: Există o statistică exactă a numărului de români, membri ai diasporei, care apelează la serviciile Consulatului General din Toronto? Dar al celor repatriaţi?
-Vorbim de mii de solicitări din partea membrilor comunităţii româneşti din zona de jurisdicţie a oficiului consular din Toronto care apelează la serviciile noastre. Din păcate, nu avem date extrem de precise în privinţa numărului efectiv al canadienilor de origine română, cu explicaţii pertinente legate atât de opţiunea lor de a-şi înregistra sau nu ţara de origine, dacă vorbim, de exemplu, despre recensămîntul canadian, cât şi de fluctuaţia extrem de mare a numărului celor care vin în Canada cu preocupări foarte diferite (academice, profesionale, familiale sau de altă natură) şi decid ulterior dacă să rămână sau nu. Că să răspund acum întrebării legată de repatriere, din nou, nu avem date concludente, dar, pot să vă spun, ca observaţie empirică, din experienţa mea anterioară de consul la Montreal, că în ultimii ani am constatat o preocupare sporită a românilor care aveau nevoie de serviciile noastre pentru a afla şi care sunt paşii concreţi de făcut în această direcţie. Şi nu vorbesc doar de cei mai în vârstă, care tind, în mare măsură din considerente afective, să revină în ţara în care s-au născut şi au trăit, cât şi despre familii mai tinere, care vor să se restabilească în România pentru a dezvolta şi construi ceva nou sau diferit, plecând de la experienţa profesională remarcabilă consolidată sau câştigată în spaţiul canadian.
Rep.: Credeţi că schimbarea recentă, de la Casa Albă, va determina o altă evoluţie în strategia de politică externă a României, ca membră a Uniunii Europene şi NATO?
-Parcursul euro-atlantic al României post decembrie 1989 este de netăgăduit. Suntem membri ai Alianţei Nord Atlantice din anul 2004 şi ai Uniunii Europene de zece ani (ianuarie 2007), parteneri serioşi şi de încredere. Sunt cele două elemente pe care se fundamentează politica noastră externă. Cu Statele Unite avem totodată şi un instrument bilateral de dialog şi acţiune şi mă refer la Parteneriatul Strategic româno-american, care a fost lansat în urmă cu exact douăzeci de ani şi pe care am lucrat împreună, la toate nivelurile de decizie, că să îl aprofundăm, să îl dezvoltăm şi să îl umplem de conţinut. Conform semnalelor primite, noua administraţie a SUA a subliniat angajamentul său ferm pentru acest Parteneriat strategic. Sunt zone de interes politic, economic, militar sau de securitate care se întrepătrund şi care trebuie capitalizate în consecinţă de către ambele administraţii, de la Bucureşti şi Washington.
Rep.: Aş dori să închei tot cu o referinţă literară. Emil Cioran spunea: "Nu trăim într-o ţară, trăim într-o limbă. Patrie asta înseamnă şi nimic altceva." Mi se pare a fi esenţa filozofică a emigrării, ce poată fi înţeleasă, cu adevărat, numai departe de ţara unde te-ai născut, indiferent unde ar fi aceasta. Rămânând în acest spirit, veţi continua frumoasă tradiţie a întâlnirilor literare şi muzicale de la Consulatul României?
-Cu certitudine vom continua aceste crâmpeie de cultură şi civilizaţie românească şi, de ce nu, universală la Consulat! Şi îmi pare bine că aţi dat acest citat din Cioran, pentru că aceasta este şi convingerea mea, că limba noastră românească este locul în care suntem tot timpul acasă, oriunde în lume viaţa ne poartă sau ne aşează.
Rep.: Domnule Consul General, va mulţumesc foarte mult pentru acest interviu!
- Şi eu va mulţumesc frumos pentru această ocazie pe care dumeavoastră şi colegii dvs. de la “Observatorul” mi-aţi oferit-o!
|
Interviu realizat de Camelia Lazăr 2/12/2017 |
Contact: |
|
|
