M O M E N T E D E A D U C E R I A M I N T E : “R E M E M B R A N C E S D A Y S” la 11 Noiembrie si 1 Decembrie
Intre 1914 – 1918, se desfasoara primul razboi mondial in care au fost angrenate majoritatea tarilor lumii, inclusiv Romania si Canada. Razboiul a incetat la 11 Noiembrie 1918, zi care se serbeaza in toata lumea ca “Ziua Amintirii” – "Remembrance Day". Peste mai putin de o luna de zile, la 1 Decembrie, Romania aniverseaza si ea Marea Unire, realizata la aceasta data din anul 1918, la Alba Iulia. Se stie ca, premergator Marii Uniri, Romania a fost angajata in primul razboi mondial, urmarind intregirea neamului. Participarea la razboi, cu imense sacrificii, nu a condus direct la infaptuirea actului de la 1 Decembrie 1918 – acesta fiind expresia vointei intregii natiuni romane, dar a contribuit la crearea conjuncturii favorabile pentru implinirea visului de veacuri al tuturor romanilor. 1 Decembrie a devenit Ziua Nationala a Romaniei. In primul razboi mondial, multi militari canadieni au luptat si si-au jertfit viata in Flandra (Flanders), teritoriu aflat in Franta si Belgia. {n 1915, John McCrae, medic militar chirurg canadian, ulterior cazut el insusi pe campul de lupta si devenit erou, impresionat de multimea florilor rosii de mac, crescute pe campuri si prin cimitirele eroilor, scrie un superb si cutremurator poem intitulat “In Flanders Fields” (“{n Campiile Flandrei”) care incepe cu versurile: “In Flanders fields the poppies blow / Between the crosses, row on row,…” (“{n campiile Flandrei macii fosnesc / Printre cruci, rand cu rand,...”). Poemul ajungand pe buzele tuturor canadienilor si nu numai, floarea de mac este adoptata ca simbol al amintirii eroilor. {n 1931, guvernul canadian a declarat ziua de 11 Noiembrie ca Remembrance Day. Dupa al doilea razboi mondial si ulterior, s-a hotarat ca, la 11 Noiembrie in fiecare an, sa se cinsteasca memoria eroilor din ambele razboaie mondiale, din razboiul coreean si din timpul misiunilor ONU de mentinere a pacii. Peste 100.000 de canadieni si-au pierdut viata in cele doua razboaie mondiale. Camera Memoriala adaposteste Cartea Amintirii – Book of Remembrance cuprinzand numele eroilor care si-au dat viata pentru tara lor. {n ziua respectiva, au loc ceremonii, civile, militare si religioase – adunari comemorative, depuneri de coroane, ghirlande, buchete de flori la mormintele eroilor si la monumentele amintind de jertfa lor, parazi ale veteranilor de razboi. Canadienii pastreaza un moment de reculegere la ora 11 a.m., din ziua de 11 a lunii (deci) a 11-a din fiecare an. Cei mai multi dintre ei poarta, in zilele din preajma datei de 11 Noiembrie, flori artificiale de mac – simbol al Remembrance Day. Aceste flori sunt vandute prin grija Legiunii Regale Canadiene, sumele rezultate fiind folosite in beneficiul asistentei medicale sau altor ajutoare ce se acorda veteranilor de razboi. }i in acest an, sunt programate manifestari comemorative – de cinstire a eroilor si veteranilor de razboi in peste 2000 de orase si asezari canadiene. In ceea ce priveste tara noastra de origine, Romania avea, la data inceperii primului razboi mondial, cu totul alte interese decat Puterile Centrale (Germania si Austro – Ungaria) de care se apropiase oarecum in deceniile precedente. Dupa obtinerea Independentei si proclamarea Regatului, romanii tindeau la unitatea neamului din care jumatate era sub stapanire straina, iar 2/3 din aceasta jumatate se afla sub stapanirea Austro – Ungariei. La 3 august 1914, Consiliul de Coroana al Romaniei hotaraste o neutralitate expectativa. La 16 octombrie 1914, moare Regele Carol I si curentul germanofil din tara - si asa redus ca numar de adepti, slabeste si mai mult. La 17 august 1916, primul ministru Ionel Bratianu incheie cu Anglia, Franta, Rusia si Italia tratate in care se promit Transilvania, Banatul si Bucovina pentru Romania. |ara intra in razboi la 27 august (14 august pe stil vechi), armata romana trece Carpatii, este primita cu flori si urale, inainteaza destul de adanc in teritoriu, dar inamicul aduce trupe imediat de pe alte fronturi cu maresalii Mackensen, la sud si Falkenheim in Transilvania. Armata romana, slab pregatita, prost inarmata, este respinsa peste munti, in Oltenia si Muntenia, iar pe frontul de sud, dupa ce si Bulgaria declara razboi Romaniei, are loc dezastrul de la Turtucaia. Armata si oficialitatile se retrag in Moldova, restul tarii fiind ocupat de inamic. {n Moldova, iarna si primavara anului 1917 a fost timpul refacerii, cu toate greutatile si nenorocirile intervenite – ingramadirea de oameni, foametea, molimele. Mai trebuia sa fie intretinute si trupele rusesti, intrate in descompunere dupa izbucnirea revolutiei in Rusia. Armata romana s-a refacut in conditii tehnice moderne, avand si ajutorul Misiunii militare franceze condusa de generalul Berthelot. Cand, in iunie 1917, trupele germane si austro-ungare incearca sa vina din Transilvania prin pasul Oituz sau sa atace de la sud, pe linia Focsani – Namoloasa – Galati, sunt opriti de armata romana. {n timp ce armata rusa primeste ordinul de a parasi frontul, are loc ofensiva victorioasa de la Marasti a Armatei a II-a cu generalul Averescu (22 iulie – 1 august), iar intre 6 – 19 august 1917 se desfasoara marea epopee de la Marasesti, atunci cand armata germana, in intentia de a strapunge linia frontului si de a ocupa Moldova, dezlantuie o puternica ofensiva. Armata I romana cu generalul Eremia Grigorescu, trecand la contraofensiva, resping atacul si determina inamicul sa renunte la acest front. Romanii castiga si alte lupte, rezista si la Oituz. {n Rusia, bolsevicii iau puterea la 7 noiembrie (25 octombrie pe stil vechi), incep imediat negocierile cu Germania si incheie armistitiu. In aceasta situatie, guvernul roman considera ca Romania, redusa deocamdata la Moldova si izolata, aflata intre puterea germana si austro – ungara la vest si revolutia bolsevica la est, nu mai poate continua razboiul. Se semneaza astfel armistitiul (9 decembrie 1917) si din partea tarii noastre, iar, dupa o pace provizorie (Buftea – martie 1918), guvernul Marghiloman incheie pacea definitiva la Bucuresti, la 7 mai 1918. Pacea aceasta, care impunea conditii inrobitoare Romaniei, s-a semnat doar cu cateva saptamani inainte ca balanta sa se incline de partea aliatilor occidentali, dupa cum arata si Neagu Juvara in cartea sa “O scurta istorie a romanilor povestita celor tineri” (Humanitas, Bucuresti, 2002). De subliniat ca regele Ferdinand nu a ratificat tratatul respectiv de pace care, de altfel, a fost denuntat de Romania in noiembrie 1918. {n primavara anului 1918, americanii intra in razboi, iar din iulie 1918, pe frontul de vest, apoi si pe frontul de sud (comanda franceza a viitorului maresal Franchet d’Esperey), infrangerile Germaniei si Austro – Ungariei se tin lant, astfel incat Imperiul habsburgic capituleaza la 3 noiembrie, iar cel german la 11 noiembrie 1918 (sfarsitul razboiului, cum aratam mai sus). De la inceputul lunii noiembrie 1918, Romania se gaseste din nou alaturi de aliati. Pacea de la Bucuresti din mai 1918 a ingreunat mult misiunea delegatiei Romaniei la negocierile generale de pace incepute la Versailles. A fost nevoie de intense dezbateri, precum si de preluarea temporara a functiei de prim ministru si a sarcinilor in legatura cu aceste negocieri de catre ardeleanul Alexandru Vaida – Voievod care se presupunea ca va avea mai mare credibilitate in legatura cu nazuintele romanilor. In teritoriu, se petrecusera evenimente deosebite care, in mod miraculos, au dus la constituirea Romaniei Mari. Producandu-se revolutia bolsevica, Basarabia a reusit sa se desparta de Rusia, apoi, la 27 martie (9 aprilie pe sti nou) 1918, Sfatul |arii a votat unirea cu Romania. Consiliul National din Bucovina adoptase, de asemenea, la 15 (28) noiembrie 1918 hotararea de a se uni cu Romania. Corolarul acestor evenimente il constituie Marea Adunare Nationala a Romanilor din Transilvania, Banat si |ara Ungureasca, atent pregatita si desfasurata pe fondul unui entuziasm general, adunare care, la 18 noiembrie (1 decembrie) 1918, “decreteaza unirea acelor Romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii cu Romania”. Mai trebuie amintit si un alt eveniment. {n martie 1919, puterea este preluata in Ungaria de comunistii lui Bela Kun care trimit armata ungara sa atace Transilvania in intentia de a o relua de la romani. Fata de acest fapt, armata romana intra in Ungaria si, fara a tine seama de interdictia franco – engleza de a inainta, ocupa Budapesta unde ramane trei luni, salvand aceasta tara de comunism. In urma primului razboi mondial, Romania semneaza, in decembrie 1919, pacea cu Austria la Saint – Germain si cu Bulgaria la Neuilly si, la 4 iunie 1920, pacea cu Ungaria la Trianon (palat aflat tot in parcul de la Versailles), dupa indelungi discutii privind granitele, drepturile minoritatilor etc. Patria Romana, recunoscatoare fata de eroii sai, a luat masuri fara precedent pentru cinstirea memoriei acestora, dupa incheierea razboiului si realizarea Marii Uniri. {n incintele sau in apreopierea fostelor campuri de lupta, s-au inaltat mausolee, monumente, s-au amenajat cimitire ale eroilor, s-au organizat muzee, s-au infiintat societati pentru cultul eroilor. Prin subscriptii publice ori diferite ctitorii, s-au ridicat monumente ale eroilor in toate orasele si comunele tarii, unele opere de arta de o inestimabila valoare.{n impresionantul Mausoleu de la Marasesti, sunt depuse osemintele a cca. 6000 de ostasi, identificati si neidentificati. {n muzeul amenajat in interior sunt expuse drapele, arme, proiectile si alte trofee ale luptelor purtate pe acele locuri. Marele basorelief de pe exteriorul cupolei mausoleului, sculptat de Cornel Medrea si Ion Jalea, reda diferite episoade din timpul bataliei de la Marasesti. {n curtea mausoleului se afla sectia Muzeului Militar ce poseda documente importante asupra luptelor. Un alt mausoleu deosebit de valoros este cel din cadrul Campului Istoric Marasti unde, alaturi de osemintele eroilor , sunt inmormantati, dupa dorinta lor, maresalul Alexandru Averescu si unii generali colaboratori (Arthur Vaitoianu s.a.), asa cum, la Marasesti, isi doarme somnul de veci, alaturi de ostasii sai, generalul Eremia Grigorescu. Alte mausolee sunt cele de la Soveja (jud. Vrancea), dealul Mateiasului (aproape de Campulung Muscel) s.a. Pe Valea Jiului, in trecatoarea Lainici, exista monumentul ridicat in locul unde a cazut ranit generalul Ion Dragalina. Monumente importante sunt si la Oituz, pe Valea Prahovei si Valea Oltului. La Alba Iulia exista Muzeul Unirii care infatiseaza istoria romanilor din cele mai vechi timpuri pana astazi, o sectie deosebita a muzeului fiind Sala Unirii, adica sala din fosta Casina Militara gazda Adunarii delegatilor care a hotarat Marea Unire. ({n afara salii au participat 100.000 de romani din intreaga Transilvanie, din Banat, Crisana si Maramures). Astazi, in jurul cladirii respective se afla busturile personalitatilor legate de Marea Unire Ziua Eroilor a fost stabilita la marele praznic al inaltarii la Cer a Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos (40 de zile dupa Sf. Pasti); s-a sarbatorit si se sarbatoreste ca atare,)
De Ziua Eroilor si de 1 Decembrie, sa pastram si noi un moment de reculegere in memoria celor care si-au dat viata, de-a lungul istoriei, pentru Romania. Un moment de reculegere sa tinem si la acest Remembrance Day de la 11 Noiembrie si sa purtam, respectuos, la butoniera o floare, cinstind astfel memoria tuturor eroilor tarii noastre de origine si ai tarii noastre de adoptie. .
|
Observator 11/10/2004 |
Contact: |
|
|