Hora inimilor la Turda
Acest dans specific tradiţiei româneşti, întâlnit la marile evenimente din viaţa ţăranului român a devenit, o dată cu Unirea celor două Principate – Moldova şi Ţara Românească din 24 ianuarie 1859, un simbol al spiritului românesc. Cercul este simbolul unităţii dar şi al universului, de aceea poate este şi foarte des întâlnit încă din perioada preistorică. Hora este o simbioză între ritmicitatea muzicii şi mişcarea de rotaţie a participanţilor şi tocmai având această formă, a perfecţiunii, oferă o energie pozitivă. Această energie a fost simţită de către toţi turdenii ce şi-au dat ,,mână cu mână” în Piaţa 1 Decembrie 1918 la cea de-a 158-a aniversare a importantului eveniment istoric.
Fiecare moment de mare însemnătate în istoria acestui neam sau în istoria oraşului a fost marcat într-un mod deosebit în Turda, deoarece, aici oamenii au o altă percepţie a evenimentelor, rememorându-le cu sobrietate şi conferindu-le o anumită solemnitate.
Primăria municipiului Turda, Consiliul Local şi Casa de Cultură Turda au marcat acest eveniment printr-un concert special ce s-a desfăşurat pe scena Teatrului ,,Aureliu Manea”. Am spus special pentru că muzica tradiţională este filonul care străbate inima fiecărui român, iar modul în care a fost conceput acest spectacol a fost interesant. Evenimentul, prezentat de directorul Casei de Cultură doamna Ana Sevan, a debutat cu dansuri din cele două zone Moldova şi Ţara Românească, ulterior adăugându-se jocurile specifice Transilvaniei. Cele care au evoluat în această dechidere au fost ansamblurile folcorice – Datina Turdeană, Comori Ardelene, Mugurii Arieşului şi Cununa Ardealului - din cadrul Casei de Cultură, ansambluri care, aşa cum remarca şi doamna Sevan ,,au nişte denumiri frumoase, metaforice”, dar care sunt compuse din dansatori bine pregătiţi. Aceştia, pot să fie prezenţi, prin ţinutele lor, prin dansurile autentice promovate, pe oricare scenă naţională sau internaţională.
Spectacolul a continuat cu un concert de muzică arhaică oferit de Florin Ştefan şi taraful său. Aşa cum menţiona doamna Ana Sevan ,,spectacolul va reuni piese din cele trei zone româneşti. Vom regăsi cântece străvechi, cântece patriotice, bijuterii muzicale ale secolelor XVIII şi XIX valorificate de George Enescu în ,,Rapsodia Română”. Iar instrumentele muzicale spun toată istoria neamului românesc, de la şes până la munte. E o suită întreagă de instrumente care ne vor încânta în această seară, Florin Ştefan este un virtuos al câtorva dintre ele. Apoi, domnia sa a enumerat instrumentele muzicale pe care noi, spectatorii aveam să le ascultăm ,,tulnic, nai, tobă, ţambal, liră, cobză, zongoră, vioară, contrabas şi o chitară electrică între atâtea instrumente arhaice”. Apoi a continuat spunând ,,Florin Ştefan va deschide pentru noi în această seară partituri muzicale străvechi, cu taraful său.” O dată făcută prezentarea, solistul a impresionat prin măiestria sa, prin uşurinţa de a trece de la un instrument la celălalt cu un firesc aparent, pentru că numai cine ştie că muzica reprezintă foarte multe ore oferite studiului, poate să aprecieze munca adevărată depusă de artist pentru a reuşi să atingă acele performanţe, descoperind frumuseţea şi muzicalitatea fiecărui instrument în parte, de la nai la tulnic, la liră, cobză şi bineînţeles chitară. Jumătate maramureşan şi jumătate moţ, după cum afirma Florin Ştefan atunci când povestea despre provenienţa sa, a deschis concertul cu o piesă dragă din Ţara Moţilor. Iubind naiul şi studiindu-l de câţiva ani, solistul l-a amintit pe Fănică Luca, profesorul lui Gheorghe Zamfir şi a făcut referire la moştenirea muzicală pe care acesta ne-a lăsat-o. Apoi a interpretat o melodie la liră, instrument, după cum spun legendele greceşti, creat de însuşi zeul Hermes. Astfel publicul a fost impresionat de melodicitatea piesei. Concertul a fost gândit ca un crescendo sufletesc al spectatorilor, fiecare piesă însufleţindu-i, culminând printr-un dialog muzical între solist şi sală, în special la cântecele patriotice. Spectacolul s-a încheiat în ropote de aplauze, iar solistul Florin Ştefan împreună cu membrii tarafului său au însoţit spectatorii în Piaţa 1 Decembrie 1918, în faţa Primăriei, unde s-a jucat, aşa cum menţionam, Hora Unirii. Deşi era frig, promoraca îmbrăca în straie albe fiecare pom în parte, turdenii, cu chipurile scăldate de bucurie şi emoţie s-au prins de mâini în acest dans al horii, un dans ce uneşte prin timp, pe verticala istoriei, străbunicii cu strănepoţii. Şi poate că ar trebui să respectăm ceea ce îndemn ne-a oferit Vasile Alecsandri în versurile ,,Horii Unirii”:
,,Între noi să nu mai fie
Decât flori şi omenie!”
Totul s-a încheiat printr-un dans pe cer al artificiilor, care prin lumina şi frumuseţea lor au impresionat şi adăugat bucurie în sufletele celor prezenţi.
Felicitări organizatorilor, în special domnului Primar Cristian Octavian Matei, care, pe lângă preocupările atribuite funcţiei pe care o deţine, doreşte dezvoltarea oraşului şi a comunităţii şi prin intermediul culturii. Susţine proiectele culturale importante şi este dornic de a purta un dialog cultural atât cu instituţiile culturale, asociaţiile culturale, societăţile culturale cât şi cu artiştii în parte. Mărturie stau toate evenimentele culturale pe care le-a aprobat şi susţinut.
Aştept să particip şi la alte evenimente culturale despre care am să vă ofer detalii, pentru că, după cum am aflat, Casa de Cultură Turda are un program cultural pe anul 2017 bine definit, cu activităţi bogate şi de înaltă ţinută.
|
Articol de Cristina Oprea 1/26/2017 |
Contact: |
|
|
