Yuval Noah Harari:” Homo Deus, A Brief History of Tomorrow”
Profesor de istorie la Hebrew University in Jerusalem, cu un doctorat in istorie la Oxford, Y.N. Harari a debutat in 2014 cu “Sapiens, a Brief history of Humankind”. Daca in Sapiens, Harari ne arata de unde am venit, in Homo Deus, ne spune incontro ne indreptam.
In capitolul de introducere, Harari ne face o lunga si detailata enumerare a succeselor obtinute de omenire, si ne spune ca la inceputul mileniului trei, avem un nivel de prosperitatate, sanatate si armonie nemaintalnite in istorie. Am reusit sa eradicam trei mari probleme:”foametea, razboiul si ciuma”, adica mai clar, foametea pe scara larga, razboiul la scara mondiala,si infectiile in masa. Revolutia agricola si industriala, vaccinurile, si advansul tehnologic au contribuit la aceasta. Sunt rezultatul realizarilor noastre, si nu pot fi atribuite nici unei divinitati. Ceea ce ne duce la J.J. Rousseau, filozoful francez care in 1762 a scris ca omul este mai fericit cand asculta vocea lui interioara, si ca isi formeaza ideile/ratiunea pe baza sentimentelor. Humanismul este o atitudine-concept care sustine ca toti oamenii au dreptul si obligatia de a-si defini singuri viata, si de a-i gasi un sens. Ceea ce contrazice religia, si ne face sa traim intr-o lume care nu mai include raiul sau iadul. Deja am inceput sa gandim ,zice Harari,ca cineva moare dintr-o “greseala tehnica”, si nu pentru ca “asa-a-vrut-divinitatea”.
In mileniul care urmeaza Homo Sapiens are o ordine de zi indrazneata: sa devina Zeu, Homo Deus, adica sa cucereasa mortalitatea. Un mic grup de oameni de stiinta sunt angajati intr-un proiect care sa aduca tinerete eterna. Ray Kurtzweil director si fondator la Google impreuna cu Larry Page si altii, au infiintat Calico, o companie hotarata sa resolve problema imbatrinirii si a mortii. Peter Thiel, fondatorul lui Pay-Pal, si unul dintre antreprenorii de succes din Silicon Valley, Bill Maris, tot de la Google, si altii, investesc fonduri uriase in cercetare. Ei spera sa cream fiinte umane amortale(nu imortale), adica care pot fi “reinnoite perpetuu”, (dar care ar putea muri totusi intr-un accident de pilda), cu capacitatea de a regenera tesuturi, de a actualiza(upgrade) maini, ochi si alte organe, adica de a crea o fiinta fara “data de expirare”. De la genetica, farmacologie, biochimie, nanotehnologie, etc, nici o cercetare nu ar fi posibila fara rolul enorm al computerului.
Computerul este un procesor de date, adica de informatii. Doar ca puterea de calcul sau eficienta computerului a depasit fiinta umana atit de mult, incat vorbim acum de inteligenta artificiala. Precum computerul, si omul este un algorithm biochimic, din punctul de vedere al stiintei evolutive. Si ceea ce este acum “fierbinte”, ne spune Harari este decuplarea inteligentei de constiinta. Adica pana nu demult numai omul (care are constiinta), avea si inteligenta, doar ca, am creat masini atit de inteligente incat ar putea sa ne domine. Institutii create de oameni, precum religia, corporatiile, statul sunt de fapt imense retele prin care circula informatia.
Humanismul considera ca omul are “vointa” ca liber arbitru, si poate decide ce se intampla, de exemplu prin vot in politica, prin consumerism in economie, prin iubire in mariaj, etc. Dogmele majore ale modernismului sunt liberalismul, democratia si autonomia personala a individului. Harari ne spuna ca acestea sunt contestate de aparitia unui nou crez, pe care il numeste Dataism:” noi suntem ceea ce contribuim la prelucrarea datelor”.
Dupa revolutia agricola, industriala si tehnologica, viitorul se misca cu o viteza atit de mare, incat a devenit imprevizibil, si chiar si biologia umana va putea fi alterata. Doar ca numai o mica fractiune, elita-super-bogata, acei “techno-super-rich” vor beneficia de noua longevitate, adica “stapinii universului de date”.
Dataismul, ca o “credinta universala in puterea algoritmului” va deveni sacrosanct: Universul este un flux de date. Noi suntem chips-uri mici in interiorul unui sistem gigant atotputernic si atotstiutor. Noul motto este, daca ai trait o experienta: “record-upload and share”. Este déjà posibil ca computerul (algoritmuri create de computer) sa ne spuna care este partenerul de viata ideal, si Amazon precum stiti déjà ne cunoaste cartile preferate si genul de literatura pe care il citim. Cati dintre noi nu am primit un email de la Amazon, cu oferta:” clients care au aratat un interes in acest autor/titlu ar putea fi interesati si de alte carti similare/sau de acelasi autor...” si daca cititi carti pe Amazon Kindle, s-ar putea ca si Kindle va citeste! Kindle “stie” cand ati citit repede sau incet, cand v-at plictisit si abandonat. Daca pe viitor, Kindle va fi dotat cu face-recognition sau/ si senzori biometrici, va putea sa va detecteze pulsul, presiunea arteriala, si sa le coreleze cu emotiile pe care cititul vi le provoaca.
Dataismul s-ar putea dovedi a fi Sfantul Graal, spune Harari, adica o teorie care unifica toate disciplinele stiintifice, de la musica, la matematica, economie si biologie,etc.
Harari petrece mult timp vorbind despre productia pe scara industriala a carnii si exploatarea animalelor de ferma, ceea ce l-a determinat sa devina vegetarian.
Si nu in ultimul rand, Harari discuta rolul pe care razboiul hybrid-cibernetic(care se intampla déjà precum stiti), il joaca, in diminuarea rolului fiintei umane ca individ.
Pamantul care a fost odata the planet of the Apes, este acum the planet of the Apps.
Dr Diana Laza
Toronto
|
Dr Diana Laza 1/23/2017 |
Contact: |
|
|
