In memoriam Alvin Eugene Toffler (1928-2016)
Alvin Eugene Toffler- un precursor al gândirii despre viitorul omenirii
Sunt convins că foarte multi dintre cei au ajuns la o vârstă mai mult sau mai putin înaintată precum si un număr mare de oameni tineri au avut deosebita plăcere, în urmă cu mai multe decade să citească unele dintre cărtile care ajunsese să fie ”best seller” în întreaga lume. Este vorba de cartea Socul viitorului a sociologului si viitorologului american, Alvin Toffler.
Devenise la un anumit moment dat ca o epidemie. Ori unde te duceau si cu oricine vorbeai, chiar si despre alte subiecte, la un anumit moment dat conversatia se întorcea spre subiectul acestei cărti.
Multi dintre cei cu care vorbeam îmi confirmau propria idee că autorul acestei cărti cucerise lumea adresându-i-se cu multiple gânduri si diverse ipoteze. Se adresase fiecărui om deci si nouă ca simpli indivizi arătându-ne unde suntem, cum si de ce se va îndrepta omenirea într-o anumită directie, în viitor.
Prin această carte care a fost tradusă si editată în peste 50 de tări (si în România anilor 1973, de către Editura Politică, din Bucuresti), Alvin Toffler explica într-un mod deosebit de simplu, clar si pe întelesul oricui, starea psihologică a oricărei persoane si a societătii în care trăia în ansamblul ei.
Dovada celor afirmate era bazată pe exemple simple privind conditiile în care se petreceau multiplele schimbări structurale care avuseseră loc în fiecare tară si pe plan mondial, într-un timp relativ deosebit de scurt.
În unele tări asemenea schimbări erau de o asemenea amploare – ne mai întâlnită, trecându-se cu repeziciune de la un stadiu de tară agricolă spre una industrială si la fel de rapid spre una super (sau supra) industrială.
Toate aceste schimbări erau urmarea firească a dezvoltării într-un ritm deosebit de accelerat a stiintei si tehnologiei care la rândul lor se bazau pe o crestere accelerată în educatia si în mentalitatea oamenilor.
Se producea acel fenomen despre care învătasem sau auzisem din scoală despre ”acumulările cantitative si salturile calitative” la care cu voia sau fără voia noastră, a fiecăruia, se petreceau diversele evenimente si noi eram numai martorii acestora.
Acesta era cu alte cuvinte ”Socul viitorului”, cu multiplele lui avantaje si poate cu si mai multe dezavantaje, dar care nu puteau fi oprite sau înlăturate deoarece asa ”era viata” oamenilor – într-o continuă miscare, ce nu putea fi stăvilită, iar dacă uneori, din sau prin anumite conditii speciale se întâmpla si acest lucru, stăvilirea sau chiar oprirea lor, era de scurtă durată.
Când în urmă cu mai multe decade am plecat din tară, în putinul bagaj pe care l-am luat cu mine îsi găsise locul si această carte, care devenise ca un simbol sau ca un ghid al faptelor la care ne puteam astepta oriunde ajungeam.
Pe parcursul anilor, în viata pe care am trăit-o în lumea nouă, îmi reveneau în minte multe dintre afirmatiile lui Toffler cu privire la o anumită evolutie socială, politică sau economică care se petrecea sub privirile noastre, si care fuseseră afirmate cu ani de zile înainte de acest precursor al evenimentelor respective.
Într-una din diminetile trecute deschizând ziarul la care sunt abonat, pe prima pagină a apărut fotografia lui Alvin Eugen Toffler si cu litere mari si bold era anuntată plecarea din lumea noastră a celui care fusese un deschizător de noi drumuri ale omenirii. Avea 87 de ani si viata i s-a încheiat – poate chiar asa cum
si-a imaginat-o singur, în liniste, în locuinta modestă în care stătea de ani si ani de zile, împreună cu sotia sa, în Los Angeles, California.
Stirea se spunea în articolul respectiv, fusese anuntată de Toffler Associates – firmă de consultantă, creată de Alvin si de sotia lui, Heidi.
Încă odată mi-au revenit în minte multe dintre cele gândite si spuse de el în cele peste o duzină de cărti pe care le scrisese, împreună cu Heidi, în marea lor majoritate pe subiectele fascinante care îi atrăseseră în mod deosebit ani de zile, pe probleme de viitorologie social-economică.
Alături de Socul viitorului care ajunsese la a nu stiu a câta editie tipărită mi-au revenit în minte titlurile altor cărti printre care: Război si anti-război, Puterea în miscare si Crearea unei noi civilizatii, si care sunt de-a dreptul fascinante prin bogătia de idei si de argumente deosebit de convingătoare si mai ales prin actualitatea lor.
Ani de zile am avut prilejul să le citesc si recitesc aceste cărti si de fiecare dată mi-am dat seama câtă putere de întelegere si interpretare avusese acest gânditor al vremurilor noastre.
Sunt convins că aceste cărti se găsesc si în librăriile sau bibliotecile din România si ca atare le-asi recomanda tuturor tinerilor si celor mai în vârstă să le citească sau să le recitească pentru că din fiecare se pot desprinde zeci de idei deosebit de utile oricui indiferent de educatia pe care o are si de preocupările din domeniul în care activează.
Mi-am amintit că la un anumit moment dat, în urmă cu circa 10 ani am citit despre un interviu pe care l-a dat Alvin Toffler, unui ziarist chinez de la ziarul China’s People’s Daily si care îl întrebase: care era opinia lui despre dezvoltarea societătii în general si a Chinei în mod special.
Fără a se transforma într-o Pitia, i-a răspuns :
”…nimeni nu poate sti cu certitudine care este viitorul lumii. Ceea ce putem
face este să urmărim permanent evolutia si să identificăm mersul unora
dintre elementele de bază si dinamica schimbărilor ce apar”.
Si într-adevăr aceasta era metoda sa de lucru, instrumentele pe care le folosea pentru a detecta miscarea dinamică a vietii oamenilor de pe această mica planetă numită Pământ.
În urmă cu peste 50 de ani, când nu prea multi se gândeau la fenomenul imensei migratii a oamenilor din Orientul Mijlociu sau din Africa spre Europa, Toffler explica acest fenomen ce era vădit posibil ca efect al dezvoltării în anumite zone ale lumii a societătilor super-industriale.
În multe tări europene se produsese procesul trecerii de la o economie agrară la una industrială, care cerea o anumită calificare si un număr mai mare al fortei de muncă, în Statele Unite, fenomenul migratiei, era determinat de trecerea de la etapa industrială la cea supra industrial bazată pe automatizarea procesului industrial, pe robotizarea lui. Astăzi când prin diversele mijloace ale mass-mediei se comunică aparitia unui nou instrument robotizat, nimeni nu mai este – să-i spunem impresionat. Toată lumea ia acest eveniment ca pe ceva firesc. Cât de firesc pare acuma si cum de a fost prevăzut el cu peste jumătate de secol înainte.
La timpul acela Toffler urmărea fenomenul imensei migratii a oamenilor, determinat de dezvoltarea relatiilor de afaceri si de vacante. Dădea ca exemple cum peste 1.5 milioane de germani plecau în vacantă în Spania si alte sute de mii se îndreptau spre Olanda si Italia. Peste 4 milioane de străini vizitau SUA, iar cunoscuta gazetă Le Figaro, se referea într-o serie de articole la fenomenul ”Giganticului schimb de oameni”.
Fenomenul migrationist pe plan local sau national lua proportii încă începând din ultimele decade ale anilor 1960. În America mobilitatea oamenilor devenea din ce în ce mai mare si acest fenomen continuă si în prezent.
În anii 1967/1968 peste 36 milioane de americani (fără a-i socoti pe copiii sub un an) si-au schimbat locul unde stăteau cu alte locuri. Această cifră era mai mare decât totalul populatiilor din Cambogia, Gana, Guatemala, Honduras, Irak, Israel, Mongolia Nicaragua si Tunisia luate la un loc.
Această mobilitate a populatiei americane este confirmată si de faptul că unul din cinci americani, la fiecare aproximativ 6-7 ani îsi schimbă locul resedintei, si începe ”o nouă viată”, în noul loc unde s-a mutat.
Nici marile migratii ale hoardelor Mongole din secolul al 19-lea spre Europa nu pot fi comparate cu aceste mutatii geografice ce caracterizează mobilitatea societătii americane.
O situatie similară se poate remarca si în Anglia. Una dintre revistele stiintifice engleze ”The New Society”, prezenta într-un articol ideea din care reiesea că în general, populatia Angliei si a Tării Galilor locuieste la aceeasi adresă mai putin de un an de zile.
În Franta, numai lipsa de locuinte influentează continua mobilitate a populatiei si cu toate acestea, după opinia demografului Guy Pourcher, în fiecare an 8-10% dintre francezi îsi schimbă locuinta.
Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Net_migration_rate_world.PNG
Prosperitatea economică din Nordul Europei constituie un punct de atractie magnetică pentru valul de migranti (în special format din tinerii someri) din agricultură care vin din tările Mediteraneene si din Orientul Mijlociu. Mii de migranti se îndreaptă spre Europa de Nord din Algeria, Iugoslavia, Turcia si din alte locuri.
Toffler dădea ca exemplu cum în fiecare vineri după amiază cel putin 1000 de muncitori turci din Istanbul se urcă în trenurile care îi duc spre ”pământul promisiunii” si se opresc la München unde s-a format o adevărată colonie turcească si unde a si apărut un ziar în limba turcă.
La Köln, unde functiona una dintre sucursalele companiei Ford, peste Ľ dintre muncitori sunt turci.
În Europa se manifesta si continuă si în prezent fenomenul de mutare a unor persoane cu calificări superioare (oameni de stiintă, ingineri si tehnicieni, economisti si profesori) spre Statele Unite si Canada unele dintre cele mai dezvoltate tări din punct de vedere tehnic si stiintific.
Unul dintre exemplele folosite de Toffler, privind hemoragia de creiere europene era acela al fizicianului german Profesorul Rudolf Mossbauer, laureat al premiului Nobel pentru descoperirile în domeniul fizicii si care prefera să lucreze în Statele Unite datorită neîntelegerilor cu cei din Administratia germană privind birocratia si problemele politicii bugetare germane.
Mă întreb: oare un asemenea fenomen se petrece de ani de zile si în România, de unde multi tineri vin să studieze în Statele Unite si după obtinerea diplomelor, prefer să rămână si să lucreze în SUA în loc să se reîntoarcă în tară si să pună în practică ceea ce au învătat în universitătile din America?
Nu ar fi de dorit ca Administratia de la Cotroceni, să ofere acestor tineri conditiile de lucru si remunerarea corespunzătoare pentru a schimba sensul drumului pe care îl face acest tineret si să fie folosit în avantajul tării?
În urmă cu mai multi ani am avut prilejul să vorbesc cu câtiva studenti chinezi care studiau în Statele Unite si întrebându-I ce planuri au pentru viitor, majoritatea mi-au răspuns că de abia asteptau să termine studiile pentru care veniseră si să se reîntoarcă în China unde aveau oportunitatea de a pune în practică ce învătaseră.
Socul viitorului si Al treilea val, citite de către unii dintre cadrele de conducere de la diferite nivele politice si economice din diferite tări, au dus la stabilirea unor schimbări în conceptia si aplicarea unora dintre idei si ca urmare la crearea unor centre si institutii destinate efectuării unor previziuni la diverse nivele: micro, macro si chiar mondo, social-politice si economice.
Un exemplu în acest sens a fost momentul în care a fost marcat impactul pe care l-au avut cărtile lui Alvin Toffler asupra cadrelor de conducere a economiei chineze si care au fost sintetizate în decizia conducerii Chinei de a-l înscrie si pe Toffler în lista celor 50 de personalităti care au schimbat întreaga conceptie a politicii economice a Chinei.
În 1994, Newt Gingrick- purtător de cuvânt al Congresului American, îi îndemna pe colegii săi din Congres să citească lucrările lui Alvin Toffler si în special lucrarea Creating a New Civilization, pentru a întelege si mai bine spre ce se îndreaptă omenirea si ce ar trebui făcut în acest sens.
Fără a se erija într-un profet, observatiile lui Tofflere i-au permis să prevadă cu multi ani înainte unele dintre evenimentele cele mai deosebite din lume:
- lichidarea comunismului în Uniunea Sovietică si în satelitii ei,
- reunificarea Germaniei
- cresterea economică a întregii regiuni Asia-Pacific,
- dezvoltarea sistemului informational la nivel mondial si încă multe alte evenimente deosebit de importante (printre care si diversele aspect legate de migratia fortei de muncă si a populatiei din diverse tări spre Europa si SUA).
Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Civilisations_actuelles.png
Chiar dacă pe parcursul vietii sale a avut parte de critici ale unor oameni de stiintă din diferite domenii de activitate si l-au considerat ca pe un fel de ”Nostradamus” modern, aceste critici si observatii, de multe ori ne potrivite, nu l-au impresionat si le-a răspuns la toti cu o deosebită elegantă că punctele sale
de vedere si dezbaterile la care a participat si unde si-a sustinut cu multiple exemple punctele de vedere erau si vor continua să fie esentiale pentru progresul social.
Tot ceea ce a creat gândirea lui Alvin Toffler constituie baza a nenumărate scoli, el fiind un deschizător de drumuri pentru nenumăratele institutii care în prezent răspund necesitătilor de apreciere a mutatiilor ce au loc în stiintă, tehnică, cultură si în mediul social la scară mondială.
O veche vorbă românească spunea: un asemenea om se naste odată la 100 de ani, să sperăm că suntem în momentul în care se va naste un nou Toffler care să ne spună ce va urma pe mai departe si unde vom ajunge în următoarea perioadă până la sfârsitul acestui secol, din care s-a consumat aproape un sfert si poate si pe mai departe.
dr. Alex Berca
SUA
|
Dr. Alex Berca 12/23/2016 |
Contact: |
|
|
