Tripticul depărtărilor
*
Am în inventar toate depărtările,
Din copilărie, toate cărările,
Unite-n drumul meu împărătesc.
Încerc să scriu versul delicat
Al mişcării şuviţei pe frunte.
În atenţia de care se bucură
Părul tău sub degete înfiorate,
Melancolie, enigmatică,
Nu cred că ai putea fi altfel...
*
Tulburi liniştea de aburi,
E un atac cu lacrimi posibile.
Desprinzi o imagine din palmă
Şi curgerea blândă a depărtării,
O vindecare de trecut,
Să-i guşti otrava, vie.
*
Ce-ar fi să mă farmece
Căderea frunzei?
De dragostea mea,
s-ar emoţiona zarea.
O şoaptă-ngăduită
Şi îmbrăţişarea
Opresc catastrofa...
Cât pot îndura să privesc
În oglinda nemuririi,
Nu ştiu.
Kitchener ON
|
Constantin Teodorescu 11/27/2016 |
Contact: |
|
|
