Poeme intr-un vers
Mărturie
De când vorbăria a reuşit perfect să sporească între oameni neînţelesul, singurul refugiu pe care l-am aflat a fost tăcerea străfulgerată de un soi de ecou al unor voci stinse (demult ? de prea curând ?), voci care-mi traversează relieful ca pentru a-şi afla, în familiara lui alcătuire de lut însufleţit, popas şi cale în cea fără de sfârşit curgere a vieţii.
Aşa s-au ivit aceste poeme : din întâmplarea că am auzit glasul umbrelor şi că, vrând să-l înţeleg, l-am îngânat la rându-mi cu speranţa că poate într-o zi, o altă voce (din care timp ?) nu va lăsa vacarmul să se înstăpânească peste limbaj, fiind în felul său ecou umbrelor.
Nu acesta este rostul poeziei ?
AVEU
Vu que le verbiage réussit parfaitement à augmenter les malentendus chez les hommes, le seul refuge paisible me fut le silence illuminé par une sorte d’écho des voix éteintes (depuis longtemps ? depuis hier ?), voix qui traversent mon relief comme pour trouver dans sa familière forme de terre animée, repos et chemin à ce fleuve sans fin nommé la vie.
Voilà comment ces poèmes naquirent : du hasard d’avoir entendu les voix des ombres et que, tout en essayant de les comprendre, je les ai murmurées à mon tour avec l’espoir qu’un jour peut-être, une autre voix (de quel temps ?) ne permettra pas au vacarme d’autres malentendus d’assourdir le monde, en devenant à son tour écho aux ombres.
Ce serait autre le rôle de la poésie ?
Când vorbe să îngân abia mă-ncumet,
adâncul de tăceri se face tunet.
Quand pour redire des mots je n’en vois l’importance,
combien déchirant le tréfonds du silence.
Iubire
Bucurie ce-ţi lasă gust de proaspăt amar.
Amour
Bonheur qui nous laisse un goût de frais malheur.
Risipă
O, cât potop de frunze pentr-o singură toamnă !
Gaspillage
Ô, quel déluge de feuilles pour un seul court automne !
Tihnă
Torsul pisicii-n poală. Ce secolul vitezei !?
Paix
Le ronronnement du chat. Siècle de la vitesse ?!
Regatul meu
Stejarul pus de tata e regele grădinii.
Mon royaume
Le chêne de mon père c’est le roi du jardin.
Parfumul timpului
Lada de zestre-a mamei miroase-a levănţică.
Le parfum du temps
Le coffre de mariée de ma mère sent la lavande.
Calvar
Un om cu o cruce-n spate de două mii de ani.
Golgotha
Un homme la croix au dos depuis deux mille ans.
Furtună
Cine-a murit în ceruri dezlănţuind stihia?
Tempête
Qui mourut dans les cieux, éclatant la tempête ?
Traducere
Zicerea şi nuanţa pentr-o nouă trădare.
Traduction
Les mots et leur nuance pour une nouvelle trahison.
Lan de floarea soarelui
Atâtea aureole şi, sfinţii nicăieri…
Champ d’hélianthe
Déluge d’auréoles mais les saints où sont-ils?
Neînţelesul
Clar era totul până a veni-nceputul, greul – Cuvântul...
Le malentendu
Tout était si clair mais ce fut le Verbe – l’amer...
Lege
Oricare vis are drept la culorile nopţii, spunea un orb.
Loi
Chaque forme de rêve a le droit d’aboutir aux couleurs de la nuit, disait un aveugle.
Ezitare
Când livezile în mai par miresme de ninsori, nu-i păcat să mori ?
Hésitation
Les vergers en mai – fragrance de chaude neige et de chants. Mourir ? Pas le temps !
Gratii
Sub un cer prea strâmt, nevăzute aripi se izbesc de vânt.
Barrières
Sous un ciel trop étroit tant d’ailes invisibles se noient...
Monumente
I. Pe bronzul statuii, odihneşte timpul; vulturul – în ’nalt.
Monuments
I Le temps repose dans le bronze de la statue; le vautour, dans les nues.
II. Un mac ivit pe câmpul de onoare spune de o cicoare...
II. Au champ d’honneur, un coquelicot redit l’histoire d’un bleuet...
III. Strălucitor şi ţanţoş, pe-acoperiş cocoşul. Dar vai, fără cânt...
III. Fier et éclatant, le coq sur le toit. Hélas, sans voix...
Moştenitorii
Asurzitoare vocea sângelui sub ochiul dracului...
Les ayant droits
Si sonore la voix du sang autour du veau d’or...
Tihnă
Când nufărul doarme, lacul veghează peste mâlul de noapte.
Sommeil
Quand le nénuphar dort, le lac reste aux aguets sur la boue de nuit.
Noiembrie
I. O, cât pustiu între căderea frunzei şi primul prea târziu !
Novembre
I. La feuille au vent me fait savoir combien près le trop tard.
II. Ceaţă deasă, de nepătruns. Până şi salcia uită de plâns.
II. Brouillard épais. Même le saule oublie de pleurer.
III. Croncănit de ciori, soarele pieziş, ghinda sub frunziş.
III. Croassement de corneilles, le gland sous les feuilles, malade le soleil.
IV. Pe cer cocoare, în crânguri desfrunzire şi vânăt vântul...
IV. Des grues dans le ciel, dans le bois – défeuillaison et, violet le vent...
Vreme de cules
Victorioasă armie: porumbii semeţii stau gata de a-şi preda ştiuleţii.
Temps de la moisson
Champ de maïs couleur jaune cendre – armée de vainqueurs prête à se rendre.
Maternitate
Aplecată de rod creanga tânără de măr; răsfăţat în lumină fructul.
Maternité
Pliée sous le poids la jeune branche d’un pommier; insouciant, le fruit.
Înţelepciune
Floarea soarelui îşi stinge aureola. Mirul, adunat în seminţe.
Sagesse
Le tournesol éteint son auréole. L’huile sainte – dans les graines.
Asfinţit
Umbra plopului culcată-n lucerne pentru care nesomn se aşterne ?
Coucher du soleil
L’ombre du peuplier couchée dans la luzerne quelle absence rappelle-t-elle ?
Criză
Nu se mai poate! Şi viermii de mătase ţes sârme ghimpate.
Crise
Ça ne va pas ! Qu’il fait mauvais ! Les vers de soie tissent des barbelés.
Revoltă
Nu pricep înţelesul cu cât mai viu mă rog : Doamne, de ce «rob» ?
Révolte
Plus je prie, moins je comprends cette âme de révolté : Seigneur, pourquoi «sujet» ?
Trădare
«Cum, şi tu, Brutus, iubite fiu al meu ?!» Credeam că numai eu...
Trahison
« Toi aussi, mon fils Brutus ?! », on nous le dit parfois. Moi, te trahir, ça va...
Derută
Atâtea drumuri - toate ducând spre Dumnezeu... Care să fie-al meu ?
Déroute
Tant de chemins, Seigneur, qui mènent au ciel... Le mien serait lequel ?
De-atâtea întrebări şi cerul îmi pare un semn de-ntrebare.
De tant de questions, le ciel me semble être point d’interrogation.
Scădere
Cu fiecare zi plecarea-i mai aproape. O, noapte, noapte...
Soustraction
À chaque jour qui passe, plus près le départ. Ô, toi, nuit noire...
Tentaţie
O existenţă dintre cele uitate mă-mbie cu moarte.
Offre
Une existence dont rien je n’en sais me tente d’éternité.
Metamorfoză
Albastra cicoare – ochi care-au apus spre a răsări în floare.
Métamorphose
Fleurs de chicorée – des yeux éteints à jamais, ouverts dans les prés.
Taină
Puţ fără ciutură. Câte poveşti ascunde izvorul ce murmură ?
Oubli
Fontaine sans chadouf. Combien d’histoires cache-t-elle la source au tréfonds ?
Rosturi
Peştele-n apă, pasărea-n larg de ceruri. Locul meu, unde ?
Quête
Le poisson dans l’eau, l’oiseau dans le large espace. Mais où ma place ?
SENSURI / SENS
(Poeme într-un vers)
Ce sensuri stranii ascund cuvintele ! Ascultându-le cu sufletul, afli necontenita lor zbatere de a se întoarce în lumina dintâi din care s-au ivit…
Étrange le sens que les mots cachent ! En les écoutant de son cœur, on apprend leur peine incessante de retourner dans la lumière première dont ils naquirent.
P.R.
Autobiografie
Eu trec sub cerul lumii – umbră printre cuvinte.
Autobiographie
Je passe sous le ciel du monde – ombre parmi les mots.
Abecedar
Întâia înclinare a frunţii sub cuvânt.
Abécédaire
Première inclination du front sous le poids du savoir.
Bătrâneţe
Să vezi cu ochii minţii, s-auzi cu inima.
Vieillesse
Voir par les yeux de la raison, entendre par le cœur.
Bogăţie
Să arunci în patru vânturi agoniseli de gând.
Richesse
Jeter aux quatre vents les graines de la pensée.
Cer
Răsfrângere-n albastru a zborului de gând.
Ciel
Au vol de la pensée, reflet de l’infini.
Credinţă
Să ştii că veşnic norul se-ntoarce la izvor.
Certitude
Savoir que les nuages rentrent tous à la source.
Destin
Inutil orice zbucium. Facă-se voia Ta !
Destin
Plus rien à faire, mon âme, tout est déjà réglé !
Dimensiune
O, Doamne, ce înaltă e ruga robului…
Dimension
Seigneur, combien grande la prière des petits…
Dumnezeu
Ne-a dat chip după chipu-I şi totuşi nu-L cunoaştem…
Dieu
Visage de Son visage, nous sommes Ses fils aveugles.
Elev
Culegător de roade ce-or înflori cândva.
Élève
Cueilleur des fruits amers qui vont fleurir un jour.
Generozitate
Să pui viţă de vie la margine de drum.
Générosité
Planter de la vigne pour apaiser la soif des inconnus.
Imanenţă
Ori cerşetor, ori rege, o vamă tot te-aşteaptă.
Immanence
Clochard ou roi, la mort ne s’en soucie nullement.
Iubire
Senină taină-n care pasărea-suflet cântă.
Amour
Mystère serein dans lequel l’âme-oiseau chante toujours.
Iris
Pajişte a privirii cu jaruri albăstrii.
Iris
Pré du regard aux flammes bleuâtres de fraîcheur.
Înfruntare
În orice zbor căderea pândeşte răbdătoare.
Confrontation
Dans chaque envol la chute attend patiemment.
Înserare
Un greiere-şi încearcă arcuşul printre ierbi.
Tombée du soir
Une cigale accorde son archet dans les herbes.
Legendă
În podul palmei mărul îmi spune că odată…
Légende
Aux creux des paumes une pomme d’un il était une fois…
Nepăsare
Galben-roşie frunza se leagănă pe ram…
Insouciance
La petite feuille jaune rouge se balance sur la branche…
Oracol
Având răspuns la toate, sporeşte ne-nţelesul...
Oracle
D’avoir toutes les réponses, on n’y comprend plus rien.
Limită
Nu e auz să prindă în scoica lui tăcerea.
Limite
Pour la perle du silence il n’y a pas de coquille.
Lună
Liman spre care valul se zbuciumă s-ajungă.
Lune
Rivage dont toute vague rêve d’y arriver.
Palma
Răvaş prin care soarta-mi trimite veşti ciudate.
Paume
Carte où les quelques lignes me donnent d’étranges nouvelles.
Permanenţe
Când puii deprind zborul, în cuib e zvon de iarnă.
Permanences
Quand les poussins s’envolent, l’automne fredonne au nid.
Regret
Şarpele de o vreme tot cată înspre cer.
Regret
Depuis longtemps déjà le serpent rêve de cieux…
Risipă
O, cât pustiu de vorbe pentru-a drapa nimicul !
Gaspillage
Quel déluge de paroles pour draper le néant !
Sfârşit
Ultimul fruct sub vălul zăpezilor dintâi.
Fin
Le tout dernier fruit sous la première neige.
Sinele
Un Eu care adesea nu-i de acord cu mine.
Le soi
Un Moi qui trop souvent me dit que j’aurais tort.
Supunere
«Să se facă lumină !». Şi umbra : - Aici sunt !
Obédience
«Que la lumière soit!». Et l’ombre : - J’y suis !
Surâs
Nici râs nici plâns şi totuşi atâtea înţelesuri…
Sourire
Ni pleurs ni rire, pourtant tant de sous-entendus…
Temeritate
Bătrânul măr în floare curtează o rândunică.
Témérité
Le vieux pommier en fleur courtise une hirondelle.
Ură
Din zgură şi cenuşă să-i faci inimii strai?
Haine
Tisser à son cœur voile de cendre et de boue ?
Vânt
Eternă rătăcire peste vremelnicii.
Vent
Éternelle errance à travers tout s’en va.
Xenon
Din rariştea de ceruri îşi iau apele clarul...
Xénon
De la clairière du ciel les eaux en prennent leur bleu.
Western
Veni şi la noi Vestul c-un dolar găurit...
Western
L’Ouest nous trouva enfin par un dollar troué...
Yoga
Minunea de-a fi lotus cu rădăcini de soare.
Yoga
Te voilà blanc lotus aux racines de soleil.
Zenit
Mă ninge cerul ’naltul cu stele căzătoare...
Zénith
Le ciel haut et lointain me neige d’étoiles filantes...
Zodiac
Douăsprezece dansuri, soarele – mare star.
Zodiaque
Ballet aux douze danseurs, le soleil – grande étoile.
***
Proprietăţi
Al meu, al tău şi, între, două uluci schiloade.
Propriétés
Le mien, le tien et, entre – deux planches mal fixées.
Ceartă la şatră
Poalele-n cap şi urlete de fiare, liniştea-n ţăndări.
Querelle à la tente
Jupes envolées, voix criardes, silence aux éclats.
Norocul
Un trifoi cu foi patru prins între bălării ?
La chance
Un trèfle à quatre feuilles parmi les mauvaises herbes.
Omul
De când cu izgonirea, viaţa lui – rătăcire.
L’homme
Chassé du Paradis, l’homme n’est nulle part chez soi.
Speranţa
Solitarul rămas în sipetul Pandorei.
L’espoir
Le solitaire resté dans la boite de Pandore.
Dilemă
Să fii liber ca norul şi schimbător ca el?
Dilème
Être comme le nuage: libre et toujours changeant?
Sărut
Întredeschisă poartă spre-un cânt fără cuvinte.
Baiser
Porte entrouverte vers une romance sans paroles.
Planeta oamenilor
Hărţi ar fi dar de unde atâtea căi nescrise?
La Planète des hommes
Bien des cartes et pourtant tant de voies mal tracées.
Electorale
Ei ne promit că ne vor duce-n stele, noi îi ghicim că-s stele căzătoare.
Électorales
On nous promet le vol vers les étoiles, j’aime mieux les faire filer...
Rotire
Nou început viaţa. Omu-i mereu pe ducă.
Tour
La vie tourne toujours pour toujours recommencer. L’homme est toujours pressé...
Primavară
Pe corzile de lună, arcuş privighetoarea.
Printemps
Sur les cordes de la lune – archet le rossignol.
Aşteptând, mai fă ceva!
Ce pândă nesfârşită să prinzi momentul bun.
En attendant, fais quelque chose de plus!
Toujours aux aguets et, pourtant on ratte le bon moment!
Parfum de amintire
Să fi fost fericire lacrima de mai ieri?
Parfum du souvenir
Si la larme d’autrefois était le bonheur-même?
Îndemn
Tristeţea-i fără margini? Fă-i-te chiar tu vamă!
Vas-y !
Infinie la tristesse ? Sois-lui toi-même frontière!
Revoluţie
Revolta-i fulgerare, potopul vine după.
Révolution
La révolte – feu follet, le déluge vient après.
Himeră
E bun comun dreptatea dar n-au toţi de ea parte.
Chimère
Les droits de l’homme, d’accord! Mais le mien ?
Învăţătură
Avere crescătoare spre-a şti ce-i sărăcia.
Instruction
Multiplier le savoir pour gagner le pain dur.
Istorie înscrisă în graiul alor mei :
«Rovinele» şi, între – «Drumul Omorului».
L’Histoire inscrite sur l’ombre des miens:
«Les Forêts des Rovine» et, entre – «Le Chemin du Carnage»
Basm
Singura lume-n care binele-i suveran.
Conte de fées
Le seul monde où le bien est toujours souverain.
Confruntare
Nisipul e sfidarea preasemeţelor creste.
Confrontation
Le sable – le défi jeté aux fières montagnes.
|
de Paula Romanescu 11/18/2016 |
Contact: |
|
|
