Crai Nou , operetă de Ciprian Porumbescu
Firma Tradicious ne răsfată iar cu spectacole de calitate, mai precis, de data acesta ne-a încântat cu opereta "Crai Nou" a compozitorului Ciprian Porumbescu. La intrarea în sala Bisericii Sf. George (a Bisericii Unite) de pe Lytton Boulevard ne astepta o scenă deja decorată cu un pridvor în stil românesc, precum si cu mici decoruri traditionale, velinte sau alte tesături de mână. Seara începe cu un micro-recital al pianistului Beguentch Gueldyev, care mai întâi ne introduce în atmosefera muzicii romantice europene (interpretând o nocturnă si un vals de Chopin). Micro-recitalul continuă cu "Isolde's Liebestod" de Richard Wagner, ca mai apoi să ne introducă în atmosfera de acasă, încântându-ne cu Fantezia Românească "De-as fi, iubito, gingasă floare". Acesta este un mini-concert de pian ce ne-a adus aproape de folclorul nostru, căci include variatii pe teme folclorice românesti, în ritmuri traditionale, dar si în ritm de vals, sau marsuri, precum si inconfundabilul "Desteaptă-te române". Piesa lui Iacob Muresianu a fost primită cu multă căldură de către audientă si a deschis astfel apetitul către teme apropiate sufletului românesc.
Crai Nou ne încântă mai întâi cu punerea în scenă, costumele populare superbe, vorba dulce românească, gustată ca acasă, sau într-o traducere engleză prezentată pe un ecran ultraplat, pentru cei care nu întelegeau libretul, asa cum a fost scris în original. Chiar daca unii solisti (ca Jordan Deloge, care îl interpreta pe Mos Corbu), precum si unii membri ai Corului La Muse, condus magistral de dna Ioana German nu erau toti români, pe mine m-a bucurat faptul ca libretul a fost intrepretat în limba în care fusese scris, în asa fel încât micile subtilităti de limbă să poată fi gustate în original. Mici jocuri de cuvinte, cum ar fi dialogul dintre Bujor (interpretat de Igor Antoci) si Dochita (interpretată de către Marina Negruta, din Montreal), cântând în dialog "Ah ce dulce-i fericirea/ Parcă esti un pui de zmeu" "Cred si eu/Cred si eu" - arată ingenuitatea, ba chiar si speranta tinerească a personajelor. Mai târziu Dochita se va lamenta la fel de naiv, copilăresc: "Te-ai dus, iubite/ Bujorul meu... "
Spectacolul a adus multe momente de mare onestitate artistică, unele fiind întrerupte cu ropote de aplauze de către un public avid de frumuseti artistice. Pentru mine însă momentul de apogeu a fost legat de aria lui Leonas (interpretat de Liviu Iftene), mai preciz Ruga lui, care, se pare că a întremat-o si pe Anica (interpretată de Cristina Coatu), atât de impresionantă si miscătoare fusese rugămintea. O alta, la fel de frumoasă prin cursivitate si intensitate, este rugăciunea "Doamne, Fii îndurător"...
Se pare însă că Domnul le ascultă rugile, asa că ajungi să vezi si Hore românesti splendide si cânt ales. Dar si alte momente ce au haz prin comicul situatiei, ca acela în care Mos Corbu dansează beat după ce fusese încurajat să-si bea mintile, cu îndemnul "Să trăiască vinul, vinul si pelinul/ Cât e el de bun, te face nebun. "
Solistii îsi unesc în final vocile în bucuria unui happy-ending, în care atât dreptatea cât si dragostea triumfă, când toti îi multumesc la unison Craiului Nou pentru împlinirea dorintelor lor. Sala este antrenată si ea si astfel ajunge să cânte impreună cu cei de pe scenă.
S-a aplaudat în picioare, minute în sir. Pe unii stiu ca i-au trecut lacrimile. De ce? Pentru că grăiam româneste si ne onoram traditia. Eram într-o altă tară decât cea care a dat nastere aceastei operete, iar unii veneau de prin alte părti, dar toti se exprimau româneste. Printre profesionisti erau si unii care făcuseră scoala de canto la Chisinău, care chiar dacă astăzi îsi câstigă existenta în alte feluri, în această seară cântaseră de plăcere, în vocile lor antrenate profesional, exprimându-se pe ei însisi cu onestitate, fiind ce sunt ei, de fapt. Ei însisi. Români de pe cele două maluri ale Prutului se întâlniseră în cântec. Unapologetically... Nici nu se scuzau, nici nu cereau voie, ci trăiau în plinătatea intensitătii sufletului românesc, purtându-si portul, vorbindu-si limba si onorându-si traditia. Cu capul sus.
Multumim organizatorilor acestui spectacol - doamnei Iuliana Pacso si firmei Tradicious si partenerilor La Muse Heritage Musical - doamnei Ioana German si Institutul Cultural Român, pianistului ce a tinut loc de orchestră (Beguentch Gueldyev), scenaristei (doamna Eugenia Mărgineanu), conducătorului ansamblului Hora (Florin Sălăjan), tuturor solistilor si corului La Muse din Montreal. A fost o seară extraordinară, în autenticul de acasă. Fie ca legăturile ce ne unesc să rămână la fel de puternice, indiferent unde vietuim. Sau tocmai de aceea.
Toronto
|
Milena Munteanu 10/23/2016 |
Contact: |
|
|
