De vorbă cu Dimitrie Crăciun
ZAJCEAR, SERBIA-MUNTENEGRU
L-am cunoscut într-o zi de toamnă, la ceas de seară, când toţi se adunau în jurul meselor pentru a depăna amintiri sau a schimba impresii în legătură cu mersul vremurilor acolo de unde veneau sau acolo unde se aflau în acele momente.
Este un om cu ghiocei la tâmple, care se deda greu dialogului. Văzuse multe şi trecuse prin multe. La început a răspuns circumspect întrebărilor mele. Au trecut însă anii. Ne-am revăzut şi a doua şi a treia oară.
Ne-am întâlnit la Timişoara, la Băile Herculane, la Alba lulia, la sărbătoarea naţională a
românilor, la Craiova, Râmnicu Vâlcea. Ne-am revăzut şi acasă, la Zajcear, la sediul Mişcării Democrate a Românilor din Serbia. De atunci dialogul nostru a prins contur şi a devenit cursiv.
DIMITRIE CRĂCIUN
... se doreşte
să se facă dintr-o naţiune,
dintr-o populaţie română,
dintr-un popor,
două minorităţi...
- De multe ori, atunci când stăteam de vorbă la Timişoara, Băile Herculane sau la Alba Mia, mi-am tot pus întrebarea care să fie formula de adresare, cu „ Domnule Crăciunovici" sau „Domnule Crăciun ", şi iată, de abia acum m-am hotărât să vă zic Crăciun, pentru că aşa vă cheamă. Vă zic pe româneşte. Nu vă zic Crăciunovici, cum vi se spune în Serbia.
Domnule Crăciun, v-aş ruga pentru început să ne vorbiţi despre starea actuală a românilor din Serbia de nord-est, având în vedere nenumăratele acţiuni întreprinse de diverse grupări pentru anularea ca identitate a românilor din această parte de lume. Spun acest lucru având în vedere situaţia bisericii de la Mălainiţa. Care mai este situaţia la ora actuală a românilor de acolo? Care este situaţia bisericii de la Mălainiţa?
- După 15 ani de muncă, de când noi lucrăm aici, eu cred că situaţia, în ultimii trei ani, chiar dacă am trecut prin mai multe greutăţi, situaţia se limpezeşte tot mai bine. Anume, este vorba că, pe lângă Mişcarea Democrată a Românilor din Serbia, s-au mai înfiinţat şi câteva asociaţii vlahe şi e problema că în toate asociaţiile astea vlahe nou înfiinţate, sunt trei grupuri, fiecare cu un alt program -ca să zic aşa-
ceea ce le determină să nu se înţeleagă între ele, dar tot despre situaţia românilor să se ocupe.
Unii au un program, poartă rădăcina de la strămoşii noştri, pe când ceilalţi, de la partea cealaltă, şi aici la noi se declară că sunt vlahi, iar pentru Ţara Română dincolo, spun că sunt "rumâni", nu români; şi ai treilea susţin altă prostie, prin care spun că sunt vlahi-sârbi.
Din toate trei aceste necazuri cu care ne confruntăm în ultimul timp, cred că cineva, dar mai mult autorităţile bisericeşti şi autorităţile de conducere a ţării în care trăim, folosesc situaţia asta de neînţelegere, dar eu nu cred că o să fie periculos, pentru că poporul român de aici, numit vlah, încet-încet se trezeşte şi vede care este problema.
Vreau să spun în acest sens că am avut o adunare comunală pentru primăria Negotin, districtul Negotinului şi am ajuns la o concluzie bună unde au venit două asociaţii, care au fost cu noi şi am ajuns la o înţelegere foarte frumoasă..Eu m-am mirat că s-a putut aşa ceva.
- Ştiu că întreprinseseţi o acţiune la nivel naţional, să se realizeze un Consiliu Naţional al Romanilor din întreaga Serbie. Ce s-a mai întâmplat? S-a constituit?
In anul 2004, pe 4 iulie, la Vârşeţ, noi am ales un Consiliu Naţional din partea noastră a celor trei organizaţii, pentru că acum suntem uniţi într-o coaliţie -Mişcarea Democrată a Românilor din Serbia cu Alianţa Românilor din Voivodina şi Comunitatea Românilor din Voivodina- ne-am înţeles şi am făcut o adunare, am convocat adunare extraordinară şi am câştigat la alegeri.
Atunci, noi am făcut o greşeală -mai mult eu- şi am propus să fie preşedintele noului Consiliu Naţional pentru minoritatea românilor reprezentantul nostru din Kladova. Nu ştim din care cauză acesta a predat funcţia de preşedinte domnului Daniel Petrovici, care a pierdut la alegeri. Acuma, aici sunt problemele. Am ajuns la o neînţelegere.
Toată treaba e dată în judecată la Tribunalul Constituţional, încă nu a venit nici o decizie. Situaţia e mai grea în partea cealaltă. O organizaţie, cred că Federaţia vlahilor din Serbia se luptă şi vrea să adune semnături să facă un nou Consiliu al vlahilor. Noi cei de aici, din Mişcarea Democrată a Românilor din Serbia, credem că acest lucru nu ar fi bun pentru toţi românii de aici şi, mai mult, pentru românii din Voivodina, pentru că se doreşte să se facă dintr-o naţiune, dintr-o populaţie română, să se facă dintr-un popor, două minorităţi. Şi cu aceasta, o să ne „împungem" între noi încă o vreme lungă.
- Înţeleg că sunteţi încă pe calea juridică. Trebuie să se lămurească ce s-a întâmplat la acest prim Consiliu Naţional şi apoi veţi vedea ce este de făcut. Dar să revenim la dialogul nostru în legătură cu bisericuţa de la Mălainiţa, care a trecut prin vremuri destul de grele în ultima perioadă. Când este demolată, când nu e demolată ...S-a pus problema demolării ei. Care este situaţia la ora actuală?
- Eu cred că s-a încercat demolarea şi atunci, noi, Mişcarea Democrată, am ridicat vocea. Am făcut un apel şi ne-am dus şi ne-a primit doamna primar de la Negotin. Eu cred că este bine că am ajuns acolo. Am ajuns la o concluzie că aşa ceva nu e bine să se facă. Biserica a rămas, mulţumindu-le şi la ţara română, statului românesc, că a făcut o notă să nu se dărâme biserica. Eu cred că biserica va rămâne nedărâmată. Dacă e vorba de biserică, noi am ajuns aici la un atac din partea Episcopului care, întotdeauna ne mai trimite nişte voci otrăvite. Noi nu ştim ce se întâmplă acolo, dar acuma am vrut să facem ceva bine. Eu am vorbit la comitetele locale de acolo, că ar fi bine să se facă un parastas la o mănăstire ce a mai rămas, care are 600 de ani şi e cam în zona unde a fost bătălia de la Rovine...
- La Mănăstirea Coroglaşi...
- Da, la Mănăstirea Coroglaşi, unde Federaţia vlahilor a vrut să se ducă acolo, să facă un parastas, în frunte cu Boian Alexandrovici, care este părintele de la bisericuţa de la Mălainiţa. S-a întâmplat că poliţia de la Negotin a auzit de treaba aceasta şi a adus acolo un grup de oameni, printre care şi doi-trei români de ai noştri. Au vrut să pornească o ceartă şi atunci, poliţia a vrut să spargă, să n-ajungă la bătaie între cele două grupuri româneşti, aşa-numiţi vlahi, şi a interzis să se facă parastasul. In ziarele sârbeşti s-a scris: "S-au certat ai noştri cu ai noştri". Ca să fie mai grea treaba, în ziua de Ispas, episcopul s-a dus acolo şi a făcut parastas sârbesc, unde au venit sârbi de prin alte sate şi au făcut un parastas la mănăstirea noastră, să zicem aşa, că e construită, făcută de români pe vremuri.
- De Mircea cel Bătrân.
- Şi acum, ce să zicem? Fiind vorba de mănăstirea Coroglaşi, noi ştim de la bătrâni istoria în care se spune despre bătăliile care s-au dus acolo, unde s-au luptat două grupuri: unul era din partea turcilor, în frunte cu Baiazid, căruia i s-au adăugat şi doi vasali sârbeşti, unul era fiul lui Lazăr, cneazul Lazăr, Despot Ştefan şi crăişorul Marcu, iar în partea cealaltă era în fruntea oştirilor româneşti pentru a apăra creştinismul, Mircea cel Bătrân. Şi bineînţeles, cu atâtea puteri, Mircea cel Bătrân s-a retras şi s-a dus în Voivodina. Eu nu ştiu, dar cred că aşa a fost. Şi cu aceasta credem că ni s-a creat acuma o problemă: aşadar, ne-am hotărât, că tot o să facem cumva. O să informăm organele statale şi o să facem şi noi un parastas, o să vedem când, la mănăstirea Coroglaşi.
- Trebuie să spunem că mănăstirea Coroglaşi a lui Mircea cel Bătrân e înălţată pe locul Rovine II -aşa cum i se spune-, că acolo ar fi fost bătălia de la Rovine, pe locul aflat între localităţile româneşti Coroglaşi, Geanova, Cameniţa Mică, oraşul Negotin şi Samarinovaţ.
- Samarinovaţ şi acuma în împrejurimi este Bucovcea, aproape de Dunăre, cam pe acolo.
- Revenind tot la acest nefericit parastas pe care au vrut să-l facă românii în memoria eroilor români şi sârbi căzuţi în această luptă -că trebuie să facem precizarea că românii au vrut
să facă acest parastas atât pentru eroii români, cât şi pentru eroii sârbi, care au căzut în lupta împotriva turcilor- şi revenind la acest parastas, ce ştiţi în legătură cu Festivalul românilor? Se
anunţă din nou că va avea loc în comuna Geanova, la Duşanovaţ, comuna Negotin, Timoc, Serbia de Nord-Est, un prim festival de folclor organizat de către Liga pentru Drepturile Omului din Serbia
de Răsărit, unde este preşedinte domnul Borivoe Geambrici.
-Am vrut să spun că Geambrici a fost cu mine la adunare ca oaspete al nostru. Mă cunosc cu Geambrici de o vreme mai lungă şi trebuie să mă duc şi eu la Negotin să vedem care este programul acestui festival. Cred că ar fi bine să fie susţinut, sprijinit festivalul acesta. Cred că va fi primul festival unde încercăm împreună să se facă o manifestare din partea grupurilor noastre de folclor din Serbia de Răsărit şi cred că o să mai vină şi cineva din Voivodina, din Banat.
- Şi poate invitaţi şi pe cineva din Bulgaria, din Timocul bulgăresc, din România...
- O să fie un festival mai mic, că este primul, dar în perspectivă va trebui să vorbim, să găsim şi nişte modalităţi să-l facem mai mare. O să vorbesc cu domnul Geambrici să vedem cum merg treburile. Acuma, n-am intrat acolo ca să văd care este tematica.
- Şi credeţi că la acest festival se va oficia şi acel parastas pentru eroii români şi pentru sârbi, macedoneni şi turci, căzuţi în bătălia de la Rovine?
- Nu ne-am vorbit încă. Eu cred că o să ne vorbim, dar ar fi bine, dacă nu cu mult înainte de a începe festivalul sau într-o zi cât va fi festivalul, să găsim o oră să punem nişte flori acolo, organizat, la Coroglaşi. Mai ales că nu e departe. E aproape Coroglaşi de Geanova.
- Aş mai spune, că la această mănăstire Coroglaşi, se vor pomeni căpeteniile armatei române, sârbeşti şi macedonene, Marcu Crăişorul cu fratele său Constantin Dragaşeevici, care au fost ucişi -se zice- de către Mircea cel Bătrân pentru trădare. Dar în memoria lor Mircea a înălţat această misterioasă mănăstire Coroglaşi, care, zice-se că se tânguie ca un cor, prin ulcioarele împlântate deasupra ferestrelor pentru cei dispăruţi, pentru cauza creştină de la Rovine. E aşa domnule Crăciun?
- Aşa e, domnule Rusu.
- Spuneţi-mi, ce se întâmplă cu Boian Alexandrovici? A fost hirotonit sau nu ca preot?
- Da! Eu am auzit că a fost la Vârşeţ şi a fost şi în România, după câte ştiu. A primit hirotonul ca să fie dezlegat să poată să facă slujbă normală aici la Mălainiţa, în parohia de la Mălainiţa. Acum o să vedem cum vor merge treburile în viitor.
-Domnule Crăciun, pare-se că acolo se întâmplă şi lucruri necurate, aşa cum le zicem noi, românii. In afară de Mişcarea Democrată a Românilor şi de cele de care mai aminteam -Liga pentru Drepturile Omului- există la Bor şi un Partid Democrat al Românilor- Vlahilor, condus de Balaşevici. Pare-se că în ultima vreme s-a luat o atitudine, nu ştiu de către cine, împotriva acestui partid. Ce ştiţi despre asta?
- Eu ştiu că s-a făcut partidul ăsta care e condus acuma de medicul pe care noi l-am înscris la facultate în România, Pedrag Balaşevici. Partidul lui se numeşte, asta trebuie să o ştim corect Partidul
Vlahilor Democraţi din Serbia.
Dar a făcut o greşeală, pentru că nu 1-a făcut în română şi nu i-a spus Partidul Democrat al Românilor din Serbia. Înseamnă că nu e corect tradus, dar asta cu geamurile sparte am auzit şi eu că cineva a spart geamul, dar că nu -a spart la partid ci -a spart la casa conducătorului acestui partid. Asta ar putea să se întâmple şi la partid, dar situaţia este, cred, de neînţelegere între cele două partide, între partidul pe care îl conduce Balaşevici şi Partidul Democrat al Vlahilor, pe care îl conduce Zaicevskovici.
- Domnule Crăciun, vă mulţumim pentru aceste informaţii. Sperăm ca viitorul să lămurească totul, sperăm să se lămurească situaţia românilor din Nord-Estul Serbiei, astfel încât să fie recunoscuţi şi să aibă drepturi depline în Serbia, românii de acolo, aşa precum şi sârbii, aici, în România, au drepturi depline să se manifeste în limba lor, să-şi păstreze tradiţiile şi obiceiurile. Vă
mulţumesc încă o dată şi vă urez toate cele bune.
-Vă mulţumesc, domnule Cornel Rusu şi salut în numele Mişcării Democrate a Românilor din Serbia pe toţi românii din România.
( Din volumul Pelerin în românitate, Editura Scrisul Românesc )
( Din volumul Pelerin în românitate, Editura Scrisul Românesc )
|
Cornel Rusu 10/21/2016 |
Contact: |
|
|
