Romania de dincolo de vorbe : Pericole iminente si isteria colectivă
Nimic nu poate fi mai grav, mai periculos si mai distructiv decât isteria colectivă. Crizele singulare ale unui om care si-a pierdut controlul si este în stare de gesturi radicale, pot fi anticipate din evolutia patologică a individului, din semne si semnale usor de interpretat. Individul isterizat de probleme sau nevoi personale se află în confruntare cu sistemul social care îl inconjoară si care îl poate anihila sau izola foarte usor. Problema se complică atunci când este vorba de mase mari de oameni care reactionează aleator si imprevizibil la amenintările iminente. Unele dintre cele mai grave manifestări ale isteriei colective sunt cele legate de evenimente cu impact major, violent si multiplu asupra unor grupuri sociale, comunităti si/sau grupuri familiale. Amenintarea iminentă sau desfăsurarea unor calamităti naturale ori provocate de om – inundatii, cutremure, accidente chimice, pandemii, poate duce grupuri mari de oameni în pragul isteriei, determinând actiuni inprevizibile generate de instinctul de conservare. Bomboana pe coliva ultimelor decenii este teama, uneori viscerală de eventualitatea unui atac terorist. Probabilitatea si posibilitatea ca o masină-capcană sau un cos de gunoi plin cu explozibil să sară în aer în mijlocul unor aglomerări umane, sau un fanatic să deschidă focul într-o gară, o scoală ori un bar este din ce în ce mai probabilă, cu atât mai mult cu cât evenimentele sunt din ce în ce mai numeroase. Celebrul si de tristă amintire 11 septembrie 2001 a actionat asupra fenomenului terorist ca o capsă detonatoare ce a aruncat în aer precara stare de liniste si echilibru instalată după încheierea Războiului rece. Organizatii obscure sau deja celebre precum Al-Kaida, miscările revendicative ale curzilor, armenilor, islamistilor de tot felul, pe lângă actiunile violente si puternic înarmate ale unor indivizi singulari, dar cu atât mai periculosi fiind greu de depistat la timp, au indus în mod obsesiv ideea că oriunde te-ai ascunde, legat fiind sau nu de revendicările lor, de ce îti e frică nu scapi. Îngrijorarea multimilor este, cu sigurantă, îndreptătită. Nimeni nu mai doarme linistit atunci când află ca un tren a sărit în aer, o masină capcană a făcut ravagii într-un cartier linistit sau copilul lui învată la scoala unde un dezaxat trage în tot ce miscă.
Cel mai mare impact al isteriei generale este produs de mijloacele de informare. Tabloidizarea mass-mediei, goana dupa audientă si exclusivitate au dezvăluit, cu scuza că “publicul trebuie să stie”, aspecte sângeroase, ale unor atentate întâmplate, prezentând relatări si imagini fruste, menite ca, involuntar sau nu, să inducă isterie generală, cu consecinta imediată că marile mase de oameni nu mai pot fi controlate. Este clasic exemplul povestirii stiintifico-fantastice Războiul lumilor – Atacul martienilor care, adaptată pentru radio, a isterizat o întreagă Americă în anii `50.
Exemplele de isterizare a maselor sunt nenumărate si fenomenul intră în vigoare după fiecare atentat islamist sau nu. Amintesc masacrul din scoala Columbine, exploziile din trenul de la Madrid, atacurile armate de la Paris, criza ostaticilor de la Breslan, criza de la teatrul de revista din Moscova, autobuzele-capcana de la Tel-Aviv, atacul terorist de la Mecca si multe, multe altele. In toate acestea, fără exceptie, o contributie majoră la stârnirea panicii si apoi a isteriei au avut-o mijloacele de informare în masă.
Informatiile trunchiate, continând jumătăti de adevăr, imaginile si coloanele sonore măsluite difuzate obsesiv, filmările unor părti de cadavre, toate la un loc sau fiecare în parte au generat panică si au tulburat apele unei planete si asa în pragul furtunii. Mai trist si mai periculos este faptul că, părtile beligerante se folosesc, de multe ori fără scrupule de puterea penetrantă a sunetelor si imaginilor pentru a-si promova propriile doctrine. Vectorii principali de producere si întretinere a isteriei colective sunt mai ales presa audio-vizuală si Internetul prin site-urile de socializare. Cine are dreptate – va întreba cetăteanul – cei “buni” sau cei “răi”? Care sunt cei buni si care sunt răii? Este ca în parabola despre vânătoare – “Aceasta poate fi un sport sau un măcel, depinde de care parte a pustii te afli”.
Cineva spunea: “Nu poti anticipa si preveni atacurile. Nu reusesti decât să alarmezi populatia, iar efectele panicii pot fi mai rele decât cele ale atacului propriu-zis. Până la urmă, panica populatiei este si ea un atac terorist”. Există voci, mai ales din directia mass-mediei, care din prezentarea haosului trăieste, ce argumentează că educatia poate preveni isteria colectivă. Nimic mai gresit; isteria colectivă este generată de porniri atavice înscrise în codul genetic al fiintei umane; educatia o poate stăpâni în proportii minime. Primează instinctul de conservare individual si cel al conservării speciei - acestea produc frica, fenomen extrem de greu de controlat si capabil de acte de eroism sau de lasitate. Există teorii care sustin că la terorism este necesar un răspuns agresiv. Dacă inamicul aruncă în aer o casă , noi îi demolăm un cartier întreg. Dacă distrug ei un cartier, noi le radem de pe suprafata pământului un oras. Dacă fac una cu pământul un oras, atunci le transformăm întreaga tară într-un teren viran. Am putea pune întrebarea ” ce este gresit în sistemul legal de solutionare a unui atac terorist care s-a produs deja?” Am putea răspunde că oferă agresorilor o tribună de la care să-si prezinte revendicările si ideologia. Ce ne facem însă cu marile puteri care, folosind ca instrument mass-media bagă bătul prin gard pentru a stârni dulăul de dincolo, uitând că poarta e deschisă.
Sigur, tactica pământului pârjolit nu rezolvă problemele în cazul fanatismului religios sau revendicărilor de natură etnică, ultimul supravietuitor va fabrica si el o bombă si, cu ultimele puteri va face rău adversarului, declansind o altă isterie colectivă. Oricum, istoria si mai ales prezentul imediat ne-au învătat că vechii romani aveau dreptate când spuneau: “si vis pacem para bellum”.
|
Marian Tudor 10/9/2016 |
Contact: |
|
|
