Echinocţiu
când întunericul pătrunde
puţin câte puţin
prin pâlnia înfiptă
în căldarea
cu anotimpuri
în orizont apare
silueta-nsângerată
a două statui
contopite
iubire-nemurire
şi în recele-ntuneric
dintre un ieri un azi şi-un mâine
dintre ce-am fost şi nu mai sunt
mă zbat şi urlu ca un câine
“eternă-mi fii, lumină-zi!”
Toronto / 21 Septembrie
|
Veronica Lerner 9/21/2016 |
Contact: |
|
|
