Rugă. pentru apă.
De o vreme Ţara n-are apă.
Oamenii la ceruri se închină.
Din fântâni ies ciuturile goale,
Lumină-lină, lumină-lină...
Dumnezeu s-a supărat pe lume.
Ştie El - poate purtăm vre-o vină,
Altfel nu ne-ar bate cu obidă,
Lumina-lină, lumină-lină...
Să fim drepţi măcar la-nchinăciune,
Care dintre noi n-are pricină ?
Am sorbit din pleoşti cu toţi sperjurii,
Lumină-lină, lumină-lină...
Ţara e încinsă-n brâu de râuri,
Dar sunt seci de apa cristalină
Şi-n fântâni sunt broaşte şi noroaie,
Lumină-lină, lumină-lină...
Noi suntem pribegi, Ţara-i departe
Şi vampirii râd pe ghilotină.
Vor să ne stârpească de credinţă,
Lumină-lină, lumină-lină...
Florile de dor şi-nstrăinare
Nu mai au arome în stamină,
Chiar ciulinii plâng prin bărăgane,
Lumină-lină, lumină-lină...
Păsările cerului vor apă.
Mieii pasc doar arşiţi prin grădină.
Pruncii-îngeri sorb din ochii mamei
Lumină-lină, lumină-lină...
Când vă scriu poemul îmi e sete,
Sete de o Ţară carpatină
Care stă-n genunchi şi cere apă,
Lumină-lină, lumină-lină...
Chiar când plouă, plânge Dumnezeu,
Lacrima-I se scurge din retină
Să adape oameni, flori şi vite,
Lumină-lină, lumină-lină...
Iartă-ne prin cer, dar dă-ne apă,
Robilor Tăi trişti, ce ţi se-nchină
Şi de-a pururi, şi din veci de veci ;
Lumină-lină, lumină-lină...
TOAMNĂ CALMĂ
toamna şi-a pus salbă,
norii s-au frezat,
Marea - despletită
s-a înnourat.
viile, pe dealuri
fură bronz din soare,
raţele guşate
pleacă la plimbare.
moş Gheorghe, pândarul,
va mai sta pe-acasă,
după-o vară lungă
scroafa e mai grasă.
câte-o soacră-mare,
câte-o soacră mică,
sunt gata de nuntă;
nimănui nu-i strică
un deţ de palincă,
un pahar de must,
chiar şi nea jandarmul
zice că E JUST!
este just - desigur,
pruncii trec spre şcoală,
leneşul...se miră
c-are traista goală.
în piaţă - pescarii
vând bibani-groştei
şi lumea-i întreabă
dacă-s prinşi de ei?!
un soldat – acasă,
s-a întors sergent;
sunt ţanţoşi oltenii
pe la regiment.
o fată bătrână
îşi dă în ghioc,
ghicitoarea-n carte
citeşte noroc.
toţi poeţii harnici
iar se strîng la cramă,
plimbăreţii lumii
sunt ciopor la vamă.
numai eu n-am treabă,
de timp nu mă tem,
iau o coală albă
şi-aştern un poem...
Montreal
|
George Filip 9/14/2016 |
Contact: |
|
|
