Lumea pe dos - Prietenul meu
Astazi a venit momentul sa scriu despre prietenul meu.
De ce la aceasta rubrica? Pentru ca, in aceasta lume pe dos, prietenul meu este un om pe dos.
Ceea ce face din el, mirarea mirarilor, un om drept. }i ne duce cu gandul la omul celest al lui Platon, cu talpile infipte in nori.
Prietenul meu este fara nici o indoiala un om pe dos pentru lumea noastra moderna.
In loc sa invidieze si sa critice pe toata lumea, el se chinuie sa ajute lumea.
In loc sa se laude cat e de destept si cate face si drege, el se ascunde modest si lasa faptele sa vorbeasca.
In loc sa alerge hipnotizat dupa bani si mariri, el, admirabilul meu prieten, munceste pe degeaba.
In loc sa injure si sa se planga de toate cele din jurul sau, el zambeste si incurajeaza pe altii.
Un om pe dos, cum nu se mai poate.
Prientenul meu este carturar. Dar nu numai carturar de salon, ci unul care cunoaste arta tipografiei, o arta veche si plina de simbolism, la multe popoare literele fiind expresii ale prezentei lui Dumnezeu.
Iubind cuvantul tiparit, acest prieten al meu a lucrat de la absolvirea facultatii intr-o mare tipografie din Romania, crescand odata cu aceasta, ajungand in final sa o conduca, tiparind si lansand carti, ziare si reviste.
Emigrat in Canada, nu si-a abandonat dragostea pentru cuvantul tiparit, angajandu-se la o tipografie unde lucreaza si acuma. Fiind un om pe dos pentru lumea noastra in deriva, prietenul meu nu s-a multumit cu o munca obisnuita de om obisnuit.
Editeaza, semnificativ, o revista de 32 de pagini, editata si tiparita cu eforturi, prin munca sa extraordinara, de ceas cu ceas.
Dar ziarul editat de pretenul meu este mult mai mult decat o publicatie. {n comparatie cu explozia de ziare romanesti aparute dupa 1990, pline cu barfe, intrigi, insulte, stiri senzationale, crime si minciuni, ziarul torontean se dovedeste a fi un ziar pe dos, precum editorul lui.
Nimic din mizeriile ce se publica zilnic in ziarele de azi nu apare aici. Prietenul meu nici nu ar accepta asa ceva. Ziarul este un ziar de tinuta, pentru toata lumea, cu articole curate, ancorate in cultura, istoria si geografia romaneasca, un ziar ce lumineaza sufletul cititorului.
Dar mai mult decat atat. Continutul benefic al ziarului este ilustrat si de elementul comercial. Ziarul este gratuit! Ceva greu de imaginat in lumea noastra moderna.
Ziarul este cunoscut din America pana in Australia.
Ca si cum nu ar fi de ajuns, prietenul meu contribuie cu editoriale, cu rubrici la ziar, se framanta mereu pentru forma si continutul ziarului, promoveaza tinere talente, indeamna romanii sa-si exprime opiniile in scris.
Prietenul meu, baiat si nepot de preot, are in suflet credinta in bine si in Dumnezeu.
Dar energia debordanta si sufletul mare al prietenului meu nu i-au dat pace. El infiinteaza pe langa ziar un Cenaclu la care participa debutanti si oameni de renume, se lanseaza carti din diaspora si din Romania, se aniverseaza sarbatorile importante ale Romaniei, se serbeaza zilele onomastice si de nastere ale membrilor Cenaclului. Prietenul meu nu uita sa scrie cateva randuri de bine in ziar si un La Multi Ani pentru cei care ajung rand pe rand sa-si aniverseze varsta.
Iata ca insa, prietenul meu, omul acesta pe dos in lumea pe dos, el care cu darnicie ureaza La Multi Ani! la toata lumea, a implinit si el luna trecuta, in 8 septembrie, o varsta rotunda. }i ca totul sa ramana pe dos, aniversarea sa a trecut neobservata, netrambitata, nescrisa.
Asa ca singura rubrica unde se poate face o reparatie este aceasta care are motto-ul: "Lumea asta e pe dos, Toate merg cu capu'n jos".
Dragul meu prieten, dragul nostru prieten, Dumitru P. Popescu, Puiu Popescu, director al Observatorului, iti dorim cu totii din inima LA MUL|I ANI!!!! cu fericire si multe bucurii, si cu multumiri adanci pentru ca ne oferi prin acest ziar, o mangaiere pentru sufletul nostru.
Dumnezeu sa ajute!
|
Mircea Tamas 10/6/2004 |
Contact: |
|
|
