Apropos de vioara lui George Enescu
Amintind de festivalurile internaţionale "GEORGE ENESCU" care se desfăşoară aproape anual la Bucureşti şi nu numai, este demn de remarcat, că în paralel asistam şi la alte manifestări omagiale dedicate marelui muzician, fapt care mă conduce imediat şi direct la...Dorohoi, unde au loc multe acţiuni medializate. Parafrazându-l pe YEHUDI MENUHIN, unul din marii săi foşti elevi şi muzician de mai târziu, " Pentru mine, ENESCU va rămâne una din veritabile minuni ale lumii. Rădăcinile puternice şi nobleţea sufletului său sunt provenite din propria lui ţară, o ţară de inegalată frumuseţe". Deci, trăgându-şi seva de pe aceste meleaguri, cu adevărat mioritice şi datorită notorietăţii de care se bucură marele artist în lume şi autorităţile locale, în speţă Municipialitatea Dorohoiană, şi însuşi oamenii locului, mândre de marele fiu al lor, nu puteau rămâne indiferenţi la marile evenimente legate de el...
Considerându-mă un fiu ale acestor locuri minunate şi de poveste, fiind chiar destul de familarizat cu LIVENIUL, mai precis cu satul DUMENI, locul său de naştere, cu Muzeul Memorial "George Enescu" din oraş sau cu Casa Memorială din Liveni, unde în anii din urmă am participat cu ocazia diferitelor manifestări consacrate marelui om al locului, a-şi dori să amintesc sau, dece nu, chiar să reamintesc lucruri ştiute sau neştiute despre "FERMECATA VIOARĂ" a maestrului, unde media nu aminteşte sau poate chiar să se facă, că a uitat...
Complectarea se vrea nu ca o simplă afirmaţie, ci prin cuvintele pline de tâlc ale unui om trăitor al vremurilor respective. Avocat de profesie, ocupând funcţii de mare influenţă la timpului respectiv. Este vorba de avocatul IANCU ŞAIOVICI, fost şi profesor la Liceul Teoretic de Băieţi din oraş, subprefect al fostului Judeţ Dorohoi, sau mai târziu la Bucureşti, lucrând în calitate de Consilier Juridic Principal la Ministerul de Externe. Revăzând toate cele şase volume enciclopedice editate de Organizaţia Israilienilor Originari din Dorohoi şi a localităţilor limotrofe exstrac cu mare plăcere amintirile, mai bine zis declaraţiile acestui martor conteporar cu marele muzician.
<< "De la librăria "BERCOVICI" i-a fost cumpărată prima vioară, celui ce avea să devină, violonist, compozitor şi dirijor" sau... "cea mai veche şi mai renumită era LIBRĂRIA "BERCOVICI", unde găseai cărţile tuturor editurilor româneşti, cărţi în limbi străine, precum şi ziare şi reviste româneşti.">> la care complectez că, mult mai târziu, şi eu ca şcolar îmi cumpăram rechizitele şcolare...
Dar, totul pune punctul pe "I", când autorul rândurilor de mai sus, îndoioşat la culme, redă, << "Prin anii 1927-1928 am fost martor unei scene care m-a impresionat în mod deosebit"... "Mă aflam în librărie unde a intrat GEORGE ENESCU...la un moment dat l-am auzit întrebând: Ce mai face bătrânul DOMN BERCOVICI?. A-şi putea să-l văd?...şi când a apărut în cadrul uşii, George Enescu s-a ridicat în grabă, ieşindu-i în întâmpinare. "Mă închin cu respect domnule Bercovici..." >>.
Aşa am aflat că celebra VIOARĂ mult comentată, de care se bucură şi în zilele de azi celebrităţile noastre muzicale, a fost comandată şi primită prin intermediul acestei prestigioasei librării dorohoiene " I.L. BERCOVICI ŞI FIII", fapt care personal pe mine mă face să citez şi doar să reproduc însuşi cuvintele maestrului, "Nu devii bătrân fiindcă ai dezartat de la idealul tău. Anii ridează pielea, dar renunţarea la ideal ridează sufletul".
.................................
|
de Iosef-Ioju Haimovici 6/26/2016 |
Contact: |
|
|
