Recensământul Canadian : Fiecare dintre noi contează!
Decizia guvernului liberal de a reinstaura chestionarul lung al recensământului populaţiei imediat după câştigarea alegerilor a fost salutată de mulţi ca o dovadă a unei guvernări viitoare bazate pe o perspectivă realistă a societăţii canadiene. De asemenea, a fost considerată îndreptarea necesară a unei greşeli politice. Guvernul conservator condus de Stephen Harper a înlocuit în 2010 completarea obligatorie a chestionarului lung care era parte din recensământul populaţiei cu completarea voluntară a unei anchete demografice. Decizia a fost justificată atunci prin dorinţa de a proteja viaţa privată a cetăţenilor canadieni.
Printre alţii, Janice Neil, profesor la Şcoala de ziaristică de la Ryerson University, pune sub semnul întrebării validitatea acestui argument: „Datele cerute de recensământ nu sunt nimic în comparaţie cu uşurinţa cu care oamenii fac publice informaţii personale fără să ezite o secundă! Marea majoritate îşi trăiesc viaţa ca pe o carte deschisă. Pe FaceBook.”
CHESTIONARE ŞI SERVICII MULTILINGVE
În 2010, mulţi au considerat decizia conservatorilor o „lovitură sub centură” împotriva posibilităţii de a lua decizii bazate pe fapte. Anna M., care lucra atunci la Biblioteca Publică din Toronto, îşi aminteşte cum ea şi colegii ei au intrat in panică: „Ancheta demografică urma să înregistreze insuficiente informaţii ca să ne ajute să identificăm în ce cartiere din Toronto trăiau comunităţi etnice mai numeroase şi să putem oferi servicii în limbile respective.”
Într-adevăr, „Writers between Languages”, o lectură bilingvă de poezie româno-canadiană pe care am organizat-o în anul 2012, a avut loc la filiala de lângă Fairview Mall. Datele din recensământul anterior i-au ajutat pe organizatorii din partea bibliotecii să afle că în acea parte a oraşului Toronto locuiau mai mulţi canadieni de origine română în comparaţie cu alte zone. Informaţii de acest gen sunt vitale când este vorba de cele mai multe servicii publice!
La recensământul din 2011, 2,5 milioane din cele 5,5 milioane de oameni care locuiau în Toronto Census Metropolitan Area (CMA) erau născuţi în afara Canadei. „Sporul natural în Canada are valori negative,” ne-a reamintit domnul Marc Hamel, Directorul general al programului Census 2016, la o întâlnire cu reprezentanţi ai publicului şi ai presei care a avut loc pe data de 20 aprilie. „Creşterea populaţiei se bazează în Canada pe imigraţie,” a adăugat Hamel.
Chestionarele individuale de recensământ au evoluat în mod natural în relaţie directă cu evoluţia societăţii. „Unele întrebări au rămas aceleaşi, dar răspunsurile s-au schimbat,” a afirmat Hamel.
Întrebările numărul 17, despre originile etnice şi culturale, şi 19, despre rasă, oferă acum posibilitatea de a selecta răspunsuri multiple, reflectând continua hibridizare a identităţii naţionale canadiene.
Chestionarele individuale de recensământ au fost traduse în 22 de limbi neoficiale, dintre care 11 sunt limbi ale populaţiei native din Canada. Servicii de traducere în alte limbi sunt oferite la telefon, la Census Help Line, 1-855-700-2016. După cum ne-a informat Hamel, dacă aveţi nevoie de ajutor, un funcţionar poate completa chestionarul la telefon, iar informaţiile vor rămâne private conform legii.
NOTA DE PLATĂ ŞI BENEFICIILE RECENSĂMÂNTULUI
Primul recensământ a fost iniţiat pe teritoriul de azi al Canadei în 1666 de intendentul Jean Talon. Acesta a vizitat personal cei mai mulţi dintre cei 3.215 locuitori ai coloniei britanice, înregistrând vârsta, sexul, starea civilă şi ocupaţia fiecăruia. Primul recensământ după Confederaţie (1867) s-a efectuat în 1871. Chestionarul a inclus 211 întrebări referitoare la vârstă, sex, religie, educaţie, rasă şi ocupaţie. În acel an, între 35 şi 50 de funcţionari, fără ajutorul vreunui calculator, au prelucrat datele.
După declaraţia lui Hamel, nu mai mult de câteva zeci de cercetători vor realiza acelaşi lucru în 2016, dar vor fi ajutaţi de 35.000 de recenzori care vor participa la colectarea datelor în timpul verii în situaţiile în care anumite persoane nu au completat chestionarul până la termenul indicat. Şi totuşi, recensământul din 2016 are un preţ care pare pipărat: 750 de milioane, cheltuiţi într-o perioadă de şapte ani, care include perioada de pregătiri, colectarea datelor şi interpretarea lor.
„Suntem conştienţi de faptul că aceşti bani sunt bani publici,” ne-a atras atenţia Hamel. „Şi încercăm să reducem costurile cât mai mult.” Opţiunea de a completa chestionarul pe internet este una dintre metodele folosite în acest scop, iar speranţa este că 65% din populaţie va folosi acest serviciu.
De la bun început, obiectivul principal al recensământului a fost să determine reprezentarea echitabilă a populaţiei în parlamentul canadian prin trasarea graniţelor electorale. Ca peste tot în lume, datele obţinute sunt de asemenea folosite în decizii care influenţează viaţa de fiecare zi, de la transferul federal de fonduri până la programe de recalificare pentru şomeri.
Domnul Michael Wright, manager al Centrului de cercetare şi informaţii de la Toronto City Planning, ne-a explicat că profilul populaţiei într-o anumită zonă ajută primăria să asigure mijloace de transport, biblioteci publice, şcoli, servicii comunitare specifice, incluzând grădiniţe, case pentru bătrâni, dar şi instituţii pentru petrecerea timpului liber.
RECENSĂMÂNTUL ÎN ROMÂNIA: „Să mă număr şi pe mine?”
Institutul Naţional de Statistică din România precizează acelaşi scop fundamental al recensământului, acela „de a oferi informaţii esenţiale şi de calitate pentru politicile guvernamentale în domeniul economic şi social, inclusiv pentru dezvoltarea umană”.
În România s-au făcut, până acum, 13 recensăminte naționale. Oficiul Central de Statistică Administrativă, marcând crearea statisticii oficiale din România, a fost înfiinţat în anul 1859 printr-o ordonanţă domnească semnată de Alexandru Ioan Cuza. Recensământul populaţiei din anii 1859-1860 a fost prima investigaţie care a urmărit atât aspecte demografice, cât şi economico-sociale, simultan, în cele două provincii unite.
În timpul comunismului, au fost efectuate 4 recensăminte generale ale populaţiei din România. Doamna Gabriela C., consultant pe probleme de personal în Toronto, îşi aminteşte că din multe puncte de vedere recensămintele din timpul dictaturii nu îşi atingeau scopul: „Deciziile nu se bazau pe nevoile reale ale populaţiei. Propaganda şi capriciile lui Ceauşescu erau factorii cei mai importanţi.”
„Eu cu cine votez?” DEVINE „Eu pe cine conduc?”
Studiile comparative ale datelor obţinute la ultimele două recensăminte, din 2002 şi 2011, scot în evidenţă o realitate îngrijorătoare pe care mulţi dintre noi o intuiam. Populaţia stabilă din România a scăzut cu peste 2,6 milioane de persoane în ultimul deceniu, ajungând la 19.043.767 de persoane şi atingând astfel cel mai mic nivel înregistrat în ultimii 35 de ani, similar cu cel din 1966.
Până şi numărul celor care locuiesc în Capitală a scăzut la 1,67 milioane de persoane în 2011 faţă de peste 1,93 milioane de persoane în anul 2002. Vă mai amintiţi mirajul “buletinului de Bucureşti”?! Peste 910.000 de români au plecat în străinătate între 2002 şi 2011 pe o perioadă îndelungată de timp, preferând mirajul altor capitale!
Nu putem decât să sperăm că politicienii şi oamenii de afaceri români vor înţelege cât mai repede că nu pot conduce şi nu se pot îmbogăţi într-o ţară nelocuită!
Ca să ne întoarcem la recensământul de acum din Canada, noile date vor dezvălui caracteristicile şi problemele patriei noastre adoptive. Nu uitaţi însă să indicaţi România ca ţară de origine şi limba română ca limbă maternă (dacă este cazul). Poate biblioteca din cartierul dvs. va deschide o secţie cu literatură în limba română sau şcoala din apropiere va oferi cursuri de limba română. Până atunci, vă doresc o primăvară cât mai frumoasă! În orice limbă, pentru că „vorba dulce mult aduce” indiferent de accentul cu care o vorbiţi!
Diana Manole (Ph.D.) este poet, traducător şi profesor universitar de origine română. Cel mai recent volum de versuri, „B&W”, a fost publicat în 2015 de editura Tracus Arte într-o ediţie bilingvă româno-engleză, tradus împreună cu Adam J. Sorkin.
|
Diana Manole 5/11/2016 |
Contact: |
|
|
