Românii din Canada- interesaţi în apărarea drepturilor familei mici şi a celei mari, adică a românilor de pretutindeni
Românii din Canada- interesaţi în apărarea drepturilor familei mici şi a celei mari, adică a românilor de pretutindeni
Vizita de săptămâna trecută a senatorilor Titus Corlăţean şi Ben-Oni Ardelean, a fost un prilej de întâlnire atât cu comunităţile româneşti din Calgary şi Ottawa, dar şi cu omologii din Parlamentul Canadei.
La capitolul întâlniri cu membrii Parlamentului Canadian, subiectele s-au axat pe teme de colaborare reciprocă între state şi anume, securitateta frontierelor NATO, colaborarea economică bilaterală, dar şi pe aceea a eliminării vizelor de călătorie pentru românii care vor să vină în Canada.
“Am discutat cu colegii canadieni despre importanţa eliminării vizelor pentru români , iar ei s-au arătat deschişi ideii, dar este un proces care mai are nevoie de timp până să fie pus în practică, fără să se precizeze cât”, a declarant Titus Corlăţean.
Motivul principal însă, care a determinat vizita celor doi senatori responsabili cu politica externă în Senatul României (Titus Corlăţean de la PSD şi Ben-Oni Ardelean de la PNL), a fost un nou caz în care cetăţeni români (dar care sunt şi cetăţeni canadieni) se confruntă cu posibiliatea pierderii drepturilor parentale. Familia în cauza, căreia îi vom păstra anonimatul (aşa cum a cerutl dl Corlăţean, tocmai pentru a le uşura demersul) , este rezidentă în Calgary şi se confruntă cu o situaţie foarte tensionată şi gravă de aproape doi ani de zile.
Pe scurt, fetiţa, acum în vârstă de 4 ani, a fost diagnosticată la doi ani cu o boală gravă de ficat, ceea ce a impus efectuarea unui transplant. Deşi părinţii şi-au dat acordul pentru această procedură, diferendele cu corpul medical au apărut o dată ce transplantul (cu un ficat de la un adult de 60 de ani)a produs noi complicaţii în trupul copilului. Viziunile diferite vis-a-vis de modul cum trebuie aplicate felurite proceduri medicale (mama fetiţei fiind şi ea medic practicant în Alberta), au generat o escaladare a conflictutlui cu autorităţile, ajungându-se la pierderea custodiei, dar nu şi a drepturilor parentale.
“Bunica a fost cea care ne-a contactat şi care ne-a-a rugat să ne implicăm, după ce a văzut amplitudinea şi sprjinul oferit în cazul familiei Bodnariu”, a spus Titus Corlăţean.
“Deşi cazul din Calgary este unul care ar putea fi catalogat drept unul de malpraxis, el rămâne unul complicat. Ceea ce am reuşit noi să facem, a fost să luăm legătura cu Ministrul Adjunct al Sănătăţii din provincia Alberta , care a fost foarte deschis dialogului şi cu reprezentanţii Protecţiei Copilului de aici. Şi ei s-au arătat gata să adopte anumite formule de înţelegere, anume au acceptat ca bunica să fie parte din familia lărgită şi, deci, o persoană luată în considerare în procesul de reintregrare a copilului în familia naturală, pentu că fetiţa a fost dată în îngriirea a trei familii de asistenţă maternală, după conflictul apărut între părinţi şi corpul medical, ”a mai adăugat Titus Corlăţean.
“Intervenţia noastră este bazată pe tratatele internaţionale, dar şi pe dreptul unui stat de –a oferi asistenţă cetăţenilor săi, oriunde s-ar află aceştia”, a mai precizat senatorul social-democrat.
În urma întâlnirii cu românii din Calgary, dar şi din Ottawa şi din Montréal (veniţi special pentru această întâlnire la sediul ambasadei), a răsărit nu numai dorinţa românilor de-a fi solidari şi de-a ajuta familia în cauză, ci au ieşit la iveală şi alte probleme ale cetăţenilor români care se confruntă cu diferite situaţii complicate în instanţele canadiene.
Avocata Călina Jurju Bala a cerut chiar înfiinţarea unui ghişeu unic pe lângă la Ministerul de Externe sau pe lângă Parlament, pentru ca toate aceste probleme legate de drepturile omului să poată fi adresate într-un singur loc.
Senatorul Corlăţean a declarat că a propus chiar trimiterea de specialişti în Drepturile Omului şi de reprezentanţi ai Protecţiei Copilului din România, pe lângă ambasadele noastre, acolo unde este nevoie, în ideea de-a ajuta la rezolvarea amiabilă a cazurilor aflate în dificultate.
De la problemele juridice, discuţia cu cei prezenţi a continuat cu situaţia românilor din jurul graniţelor, profesorul Vania Atudorei reamintind celor doi senatori că în Ucraina trăiesc sute de mii de români ale căror drepturi nu sunt respectate cum s-ar cuveni de către statul vecin.
Un alt participant la întrunire a cerut ca autorităţile române să fie ferme, demne şi gata să apere interesele naţionale şi ale cetăţenilor români, oriunde s-ar afla în lume.
Imaginea României şi a românilor a fost o altă tema importantă, recunoscut fiind faptul că românii au o reputaţie bună în Canada, după cum a ţinut să precizeze domnul Mitch Vlad, fost diplomat şi consilier economic la Ambasada Canadei la Bucureşti (în anii’90).
Şi, dacă diaspora este chemată să contribuie la binele general al României, atunci acest prim Congres al Românilor dePretutindeni (organizat de către Parlamentul României cu sprijinul Departamentului Românilor de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe) ar fi trebuit să cearnă mai bine criteriile de selectare a delegaţilor, dar şi timpul necesar depunerii documentaţiei cerute şi a semnăturilor aferente. Mai exact, faptul că informaţia şi toată metodologia au fost transmise cu o săptămână (doar) înainte de data limită pentru depunerea actelor şi a listei cu semnături (cel puţin 500 de semnături unice pentru delegat), face aproape imposibilă participarea multora la acest congres. Cel puţin a celor oneşti. Oricum, prima reuniune va începe cu stângul şi a creat deja disensiuni în multe comunităţi din emigraţie, datorită modului impropiu de comuncare şi de organizare.
De pe tapet n-a lipsit nici problema refugiaţilor, o chestiune spinoasă în toată Europa, la care senatorul Ben-Oni Ardelean a declarant că” România va prelua din povara Uniunii Europene.” Câţi refugiaţi vor ajunge în România, domnia- sa nu ştie, dar ne-a reamintit că dragostea creştină ne îndeamnă să-i primim pe aceştia şi să-i integrăm fără reţineri şi temeri. “Toţi studenţii arabi veniţi la noi în anii comunismului, s-au integrat foarte bine, fără probleme, sunt medici, ingineri , au afaceri….”, a mai adăugat senatorul Ardelean.
Cele aproape trei ore de discuţii de la sediul Ambasadei României de la Ottawa, s-au încheiat cu speranţa că problema familiei din Calgary va fi rezolvată pozitiv şi anume că se va putea ajunge la mediere şi la retragerea cazului de la tribunal şi, în final, la întoarcerea fetiţei la părinţii săi.
La sfârşit, l-am întrebat pe senatorul Titus Corlăţean care sunt următorii paşi legaţi de lupta pentru definirea corectă a familiei în Constituţia României, dumnealui fiind unul dintre cei care s-au implicat în acest demers.
“S-au strâns peste 3 milioane de semnături în favoarea definirii clare a familiei, ca fiind uniunea dintre un bărbat şi o femeie. Sperăm să ajungem la referendum şi acesta să fie organizat în acelaşi timp cu alegerile parlamentare. Chiar dacă în legea organică acest lucru este specificat (căsătoria fiind uniunea dintre un bărbat şi o femeie) , el trebuie scris explicit şi în Constituţie, ca să nu poată exista interpretări abuzive”, a răspuns Titus Corlăţean.
|
Cristina Balaj Mihai 5/9/2016 |
Contact: |
|
|
