În poala nopţii
Se-nnoadă raze-n pântec de lumină, le-aud cadenţa-n clopote, pe rune, doar vracii peste vremi or să se-adune să izgonească-albastrul dintr-o vină, nesomnu-n poala nopţii, de-i pricină.
Silaba-ncremenită-n şa de iască deloc ascunsă-i, dată după fire, cum iarba încolţit-a-ntr-o zidire la sărbătoarea cu miros de pască; mistere-n poala nopţii-au dat să nască.
De întuneric sturionul scapă la zilele spălate-n mări cretane ce zvântă pânze-n prorele tartane la ceas fecund - a nobil rod - şi sapă, zidind în poala nopţii dungi cu apă.
Nisipul poartă-n prefăcuta-i milă memoria sticloasă pe firidă şi izul filozofic din hlamidă; doar versu-mi răsucit mai stă feştilă ori vreasc zidit la cuibul de acvílă. . Copyright © Valerian Bedrule Toate drepturile rezervate. Utilizarea integrală sau parţială a poeziei publicate este permisă numai cu acordul scris al autorului. . (În poala nopţii - placheta AH!)
|
Valerian Bedrule 5/1/2016 |
Contact: |
|
|