Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul de biruintă
„O, cârmuitorilor, opriti nebunia voastră,
si nu proclamati a fi dumnezei cele care nu
sunt dumnezei; fie ca zeii care nu au făcut
cerul si pământul să piară! Cât despre mine,
voi slăvi doar pe unul Dumnezeu,
Pe Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos
si pe Duhul Sfânt.” (Sfântul Mare Mucenic Gheorghe)
Actele martirice ne dezvăluie personalitatea suprafirească, credinta, curajul, răbdarea, suferinta, patimile, faptele deosebite, minunile, dragostea, jerta, suferite de supra-eroi pentru Mirele Hristos-Martirul dumnezeiesc prin excelentă.
Întruparea Fiului lui Dumnezeu în Fecioara Maria, prin Duhul Sfânt, cu Voia Tatălui-Atotcreatorul a deschis Calea cerului pentru pogorârea harului Duhului Sfânt peste cei doritori să cunoască Adevărul revelat, Credinta dreaptă, Evanghelia-Învătătura si Faptele Mântuitorului, Crucea si Învierea Domnului Iisus Hristos, Iubirea, Libertatea, Sfintenia si Nemurirea dumnezeiască, netezind astfel calea omului chemat si ales spre Sfintenie: „Pentru ei Eu Mă sfintesc pe Mine Însumi, ca si ei să fie sfintiti întru adevăr.” (Ioan 17, 19) Nu este vorba aici de un urcus al dumnezeirii lui Hristos, Care este Domnul absolut al sfinteniei, ci de altă tâlcuire: Pentru ei (pentru toti oamenii, pentru viitorii crestini îndeosebi) Eu Mă jertfesc pe Mine Însumi, ca si ei să fie jertfiti întru Adevăr- întru Mine. Adică, cei chemati să dobândească sfintenia, după cum ne îndeamnă si Marele Pavel: „Nu mai sunteti străini si locuitori vremelnici, ci sunteti împreună cetăteni cu sfintii si casnici ai lui Dumnezeu, ziditi fiind pe temelia apostolilor si a proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind Însusi Iisus Hristos.” (Efeseni 2, 19-20)
Atingerea sfinteniei este Urmarea lui Hristos, prin sălăsluirea lui Hristos în om: „nu eu, ci Hristos trăieste în mine.” (Galateni 2, 20)
Fiind Mântuitorul Hristos în om, crestinul trebuie să trăiască viata lui în viata lui Hristos, până la biruinta asupra patimilor proprii si permanenta crestere în Iisus Hristos, adică: „până la statura bărbatului desăvârsit, la măsura deplinătătii în Hristos.” (Efeseni 4, 13)
Actele martirice sunt faptele divine ale crestinilor persecutati religios de către dusmanii lui Dumnezeu-puternicii politicieni vremelnici din toate timpurile.
„Martirajul si Minunile Sfântului Mare Mucenic-Megalo-martir-Gheorghe reprezintă un monument literar de inestimabilă valoare duhovnicească si o mărturie a tăriei statornice în pătimire ca obol adus adevărului hristic, dar si a sprijinului pe care Însusi Hristos îl acordă tuturor celor care îsi asumă pătimirea si moartea pentru El (v. I Petru 2, 20; I Petru 3, 14-15; I Corinteni 15, 31; II Corinteni 4, 11). Ba mai mult, prin minunile sale, prin sprijinul dat celor care l-au chemat în ajutor, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe ne desluseste, dezvăluindu-ne, taina vietii si a lucrării sfintilor. Minunatele sale fapte sunt săvârsite mereu prin puterea si lucrarea, în si prin el, lui Iisus Hristos.” (Mucenicia si faptele minunate ale Sfântului Gheorghe. Trad. de Lidia Rus. Introducere, note si comentarii: Remus Rus. Ed. Sofia, Bucuresti-2016, pp. 26)
Actele martirice-carte scrisă cu sângele sfânt al martirilor ocupă locul de aur, de lângă Sfânta Scriptură, care a fost mărturisită cu dragostea si jertfa lor supremă. Traducerea Actelor martirice a fost dorinta marelui părinte profesor Ioan Rămureanu al Facultătii de Teologie-Bucuresti, traducere publicată în Actele martirice, Părinti si Scriitori Bisericesti, vol. 11. I.B.M. al B.O.R., Bucuresti-1982. În cartea Actele martirice locul de frunte îl ocupă Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, unul dintre cei mai de seamă sfinti ai Bisericii Ortodoxe Apostolice Universale a lui Iisus Hristos.
Istoricul si scriitorul elvetian Jacob Burckhardt (1818-1897), descoperă în platoul vulcanic Hawran (Tinutul pesterilor) din sud-vestul Siriei, o inscriptie datând din anul 323 d. Hr, cu referire la Sfânul Gheorghe. În Documentul istoric Chronicon Pascale scris pe la 354, completat în 629 si 1042 se mentionează: <<În anul 255 de la Înăltarea Domnului a avut loc o prigoană a crestinilor, iar multi au îndurat mucenicia, între care a fost martirizat si Sfântul Gheorghe.>> (Bully, Margaret H., Sf. George for Merrie England, George Allen & Sons, Londra, 1908).
Codul Vindobonensis latin scris pe la 954, dezvăluie biografia Sfântului Gheorghe. (Informatiile sunt preluate din Piotr Grotowski, Cracovia, „The Legend of St. George Saving a Youth from Captivity and its Depiction în Art”, art. reprodus din Series Byzantina I, Varsovia, 2003, pp. 27-77)
Martirologiul siriac îl mentionează pe Sfântul Gheorghe pe data de 24, iar Martirologium Heronymianum îl consemnează cu zilele de pătimire în 23, 24 si 25 Aprilie. („Martirologiu”, art. de R. Rus în Dictionar enciclopedic de Literatură Crestină din primul mileniu. Ed. Lidia, Bucuresti-2003, p. 552)
În secolul al XI-lea cunoscutul cronicar bizantin, autorul faimoasei Istorii scurte a lumii, scrisă în 1050, de la crearea lumii până în vremea sa, George Kedrenos / Georgius Cedrenus, face referire la persecutia Sfântului Gheorghe ordonată de împăratul Diocletian. În Viata Sfântului Teodor din Sykeon, scrisă în veacul al VII-lea, aflăm că tânărul getodac Gheorghe era general în armata traco-romană. (Three Byzantine Saints. Contemporary Biographies of St. Daniel the Stylite, St. Theodore of Sykeon and St. John the Almsgiver, trad. E. Dawes si N. H. Baynes, St. Vladimir’s Seminary Press, Crestwood,New York, 1977, cap. 5, p. 89)
Cronicarul italian, arhiepiscopul de Genova Jacob de Voragine/ Giacomo da varazze (1230-1298), ne spune că nobilul Gheorghe era cavaler, print de Cappadocia, ajuns în provincia Libya, în cetatea Silene/ Selene, unde se petrece episodul cu balaurul. (Legenda aurea. Vulgo historica lombardica dicta, recensuit Dr. Th. Graesse, Editio secunda, cum Aprobatione Rev. Administratoris Ecclesiastici per Superiorem Lusatiam, Lipsiae, impensis Librariae Arnoldianae, MDCCCL.)
Staretul Mănăstirii Eysham, Aelfric (955-1020), face cunoscută viata Sfântului Gheorghe, cu faptele deosebite, minunile, jertfa si mucenicia lui în literatura medievală, fiind traduse în limba anglo-saxonă. (Adamnan. De locis sanctis, ed. Denis Meehan, Dublin Institute for Advanced Studies, Dublin, 1958; Aelfric, Lives of Saints, ed. Walter Skeat, Early English Text Society, Londra, 1881; The Anglo-Saxon Chronicle, ed. James Ingram, trad. James H. Ford, El Paso Norte Press, Texas, 2005)
Dincolo de bogata sa hagiografie si de varietatea reprezentărilor artistice deosebite, Sfântul Gheorghe, purtând aura Cavalerului Trac se bucură deopotrivă de marea popularitate a Pământului: prin multimea lăcasurilor de cult, biserici si mănăstiri, patron al diferitelor bresle, ocrotitor al ordinelor cavaleresti, al armatei, marinei, cercetasilor, tăranilor, protector spiritual al numerosilor cavaleri, printi, regi, împărati, voievozi (Stefan cel Mare, Petru Cercel, Mihai Viteazul, Petru Rares, Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Gheorghe Bibescu, etc.), ocrotitor al multor tări, orase, comune, ape, munti din lumea crestină: Anglia, Antiohia, Aragon, Armenia, Barcelona, Bucuresti, Catalonia, Constantinopol, Franta, Ferrara, Georgia, Georgia (USA); Georgia de Sud, Georgetown, Sfântul Gheorghe, Gheorghieni, Sângeorz-Băi, Giurgiu, Germania, Grecia, Genova, Lituania, Portugalia, România, Venetia, precum si de slava Cerului:
<<Îmbărbătează-te si te veseleste, iubite Gheorghe (îi spune Mântuitorul Hristos), căci Eu te voi întări să rabzi toate aceste chinuri la care te-au supus. Si Mă jur pe Mine si pe sfintii îngeri, că dintre cei născuti din femeie nici unul nu este mai mare decât Ioan Botezătorul, si că după tine nu se va mai ridica nimeni asemenea tie.” (Acta Sanctorum, aprilie 23, (1675-), pp. 100-163; The Martyrdom and Miracles of Saint George of Cappadocia, Oriental Text Series I, textele coptice editate cu o traducere englezească de E. A. Wallis Budge, Londra, D. Nutt, 270, Strand, 1888, p. 52)
De asemene o mare cinstire sfântului Gheorghe i-o poartă Însăsi Maica Domnului-MARIA Fecioara-Crăiasa Cerului si a Pământului.
Traditia si obiceiurile populare dacoromâne îl prezintă pe Sângeorz ca pe împlinătorul ciclului vietii, lund cheile de la confratele său întru Hristos, Sâmedru, cărora văzând Domnezeu că cei doi se bucură cel mai mult de cinstire în lumea crestină le-a zis: -Iaca, de acuma, vă încredintez vouă cheile vremii, si la porunca Mea aveti să închideti, devreme ori mai târziu, vremile omului, după cum adecă voi vedea purtarea oamenilor.( Sfântul Mare Mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruintă Viata, minunile, legendele si obiceiurile. Selectie si adaptarea textelor de Costion Nicolescu. Ed.Meteor Press; I.Ghinoiu, Mitologie Română, Univers Enciclopedic Gold, Bucuresti-2013; Panteonul Românesc. Ed. Enciclopedică Bucuresti-2001).
Sfântul Gheorghe deschide portile Primăverii: „când o nouă viată îsi croieste drum spre lumină si mai ales răstimpul în care viata însăsi este purificată, curătită prin apă, prin alungarea duhurilor rele; acum animalele, dobândind parcă darul gândirii rationale, vorbesc; cerurile îsi deschid portile ca iubirea de sus să se pogoare asupra pământului si a pământenilor, dându-le totodată sănătate,vioiciune si dragoste.” (The Martyrdom and Miracles of Saint George of Cappadocia,op. cit. p. 36)
23 Aprilie este Ziua încoronării Sfântului Mare Mucenic Gheorghe cu aura vesnică a sfinteniei.
Rugămintea Mucenicului Gheorghe către Împăratul său Hristos, împlinită: „O, Domnul meu Iisus Hristos, cu stăruintă te rog, binevoieste ca numele meu să tămăduiască pe toti cei chinuiti de duhuri necurate, care vor pomeni pe robul Tău Gheorghe! O, Doamne, Dumnezeul meu, fă ca toti cei care sunt cumpliti înfricosati la locul de judecată să păsească în pace dacă pomenesc numele meu; si să scrii în Cartea Vietii numele oricui va scrie despre mucenicia mea si despre patimile pe care le-am îndurat! Dacă cerurile opresc căderea ploii pe pământ, iar oamenii pomenesc numele Dumnezeului lui Gheorghe, cu stăruintă Te rog, dă-le ajutorul Tău care să le fie grabnic sprijin! O, Dumnezeule al adevărului, de dragul Aceluia pentru al Cărui sfânt nume am pătimit aceste dureri, adu-Ti aminte de toti cei care arată bunătate celor săraci în numele meu, si le iartă lor păcatele pe care le-au săvârsit!” (The Martyrdom and Miracles of Saint George of Cappadocia,op. cit. p. 85-86)
Prietenilor mei dragi, George Roca, Dumitru Ionescu-marele bibliofil si tuturor celorlati purtători sau nu ai sfântului Nume, întru multi ani binecuvântati cu bucurie si cu dragoste!
La ceas de sărbătoare să aducem un gând pios marilor personalităti, eroi, martiri, sfinti descendenti ai Dinastiei Sf. Gheorghe care sunt alături de noi aici sau în Ceruri :
George Gramaticul (sec.VI)-aut. pnegiricului închinat Sf. Ap. Barnaba; George de Sykeon (sec. VI-VII)-călugăr-hagiograf; George (sec. VII)-autorul tratatului De haeresibus Epiphanisum-Despre erezii; George Pisidul-diacon-poet-istoric: Despre expeditia lui Heraclie contra persilor; George al Arabilor (sec. VIII)-episcop si istoric erudit; George de Be’elthan (sec. VIII)-patriarh de Antiohia, scriitor, detinut politic-religios; George Sincelu-călugăr-consilier patriarhal-istoric: Chronographia, istoria lumii până în 285; George Hamartolos (sec.IX)-a scris Chronicon Syntomon- istoria lumii de la origini până în 842, în 4 cărti; Gelu-cneaz-erou-martir; George I-rege al Marii Britanii si Irlandei (1714-1727), fondator al dinastiei de Hanovra; George I-rege al Greciei (1836-1913); George V-rege al Marii Britanii, Irlandei de Nord si Împărat al Indiei (1910-1936), dinastia Saxa-Coburg-Gotha-Windsor; Gheorghe Doja-erou-martir; Gheorghe Lazăr-dascăl teolog, întemeietorul învătământului modern românesc; Mosul Gheorghe Lazăr-pustnic-închinător al Mănăstirii Varatec; Gheorghe Eminovici-tatăl Luceafărului-Mihail Eminescu; George Enescu-muzician genial, compozitor ilustru; Gheorghe Brătianu-istoric, prof. univ.-om politic-martir; Gheorghe Buzatu-prof. univ.-istoric erudit-om politic; George Cosbuc-poet-genial; George Gregorian-poet; Gheorghe Magheru- general-om politic-erou; George Baritiu-publicist-istoric-om politic; Gheorghe Ghica I-Domn capabil si luminat; Gheorghe Grigore Ghica- Domn bogat la minte si plin de demnitate; Gheorghe Bibescu-Domnitor-istoric-reformator; Gheorghe Dinică-actor emerit; Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, mare general, print, om politic-erou; Gheorghe Avrămescu-mare general-erou-martir; Gheorghe Arsănescu-colonel-erou-martir; Gheorghe Clime, inginer-avocat-erou-martir, Gheorghe Costea-memorialist, publicist; Gheorghe Furdui-Dr. în Teologie, erou-martir; Gheorghe Manu-print, erou-savant-martir; Gheorghe Apostolescu-erou-martir; Gheorghe Proca-erou-martir; Gheorghe Istrate-erou-martir; Gheorghe Constantin-erou-martir, Gheorghe Constantin-dascăl-profesor-teolog; Gheorghe Teodorescu-erou-martir; Gheorghe Tiponut-erou-martir; Gheorghe Galus-erou-martir; Gheorghe Dragomir-Jilava-erou-mărturisitor; Gheorghe Racoveanu-prof. univ.-erou-mărturisitor; George Uscătescu-profesor-erou; Gheorghe Calciu-Dumitreasa-preot-erou-mărturisitor; Gheorghe Turda-rapsod; Gheorghe Răsoga-rapsod; Gheorghe Gheorghe-artist popular; Gherghina Stancu-artist popular; Gheorghe Clement-erou-mărturisitor; Gheorghe Negrea-erou-martir; Gheorghe Brahonschi-inginer-erou-mărturisitor; Gheorghe Atofanei-erou-mărturisitor; Gheorghe Urdăreanu-erou-martir; Gheorghe Comănici-preot-erou-mărturisitor; Gheorghe Leatu-erou-mărurisitor; Gheorghe Gligor-erou-martir; Gheorghe Popovici-erou-martir; Gheorghe Smultea-erou-martir; Gheorghe Luminosu-erou-martir; Gheorghe Pavelescu-avocat-erou-martir; Gheorghe Nicolicescu-inginer-erou-martir; Gheorghe Volocaru-erou-martir; Gheorghe Mancos-erou-martir; Gheorghe Popescu-erou-martir; Gheorghe Surugiu-erou-martir; Gheorghe Barbu-erou-martir; Gheorghe Munteanu-erou-martir; Gheorghe Niculescu-erou-martir; Gheorghe Ghindă-erou-martir; Gheorghe Bârză-erou-martir; Gheorghe Căsăneanu-erou-martir; Gheorghe Năstase-poet-erou-mărturisitor; Gheorghe Dragomir-martir; Gheorghe Lascăr-martir; Gheorghe Stănescu-poet-mărturisitor; Gheorghe Olteanu-poet-mărturisitor; Gheorghe Vrânceanu-martir; Gheorghe Dincă-erou-martir; Gheorghe Dincă-preot-mărturisitor (devenit monah la M-rea Cernica); Gheorghe Jijie-erou-mărturisitor; Gheorghe Grecu-erou-mărturisitor; Gheorghe Cuma-erou-martir; Gheorghe Hasu-erou-martir; George-Tutoveanu-mărturisitor-publicist; Gheorghe Geagea-erou-martir; Gheorghe Ardeleanu-erou-poet-mărturisitor; Gheorghe Bujgoli-erou-martir; Gheorghe Negrea-erou-martir; Gheorghe Popescu-Vâlcea-poet-erou-mărturisitor; Gheorghe Popescu-Glogoveanu-scriitor-erou-mărturisitor; Gheorghe Ionescu-erou-mărturisitor; Gheorghe Jimboiu-erou-martir; Gheorghe Nitescu-erou-martir; Gheorghe Opris-preot-erou-mărturisitor; Gheorghe Ramba-medic veterinar-erou-preot-mărturisitor; Gheorghe Serban-preot-erou-martir; Gheorghe Gorunescu-Penciu-poet-erou-mărturisitor Gheorghe Tarcea-preot-erou-martir; Gheorghe Dragomirescu-preot-erou-martir; Gheorghe Gutescu-preot-martir; Gheorghe Radu Serban-preot-martir; Gheorghe Tomescu-preot-erou-martir; Gheorghe Ungureanu-preot-erou-martir; Gheorghe Iancu Anastase-preot-erou-martir; Gheorghe Beju-preot-erou-martir; Gheorghe Calotă-preot-erou-martir; Gheorghe Boboc-ieroschimonah, Sfântul Gheorghe-staretul de la Cernica; Gheorghe Zamfir-regele naiului românesc si universal; Gheorghie Karslidis-Sfântul Gheorghie cel Nou-Arghiropole-Pont; Gheorghita-mama mea.
(R. Rus în Dictionar enciclopedic de Literatură Crestină din primul mileniu. Ed. Lidia, Bucuresti-2003; Mic Dictionar Enciclopedic. Ed. enciclopedică română. Bucuresti-1972; Cristache Gheorghe/ Florian Tucă/ Cezar Dobre, Voievozi, Domnitori, Principi. Regi, Presedinti si alti Sefi de stat din spatiul românesc. Dictionar. Ed. DC Promotion, Bucuresti-2004; Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia Dreptei Românesti (1927-1941. Ed. FF Press, Bucuresti-1996; Dr. Flor Strejnicu, Hronic Legionar. Ed. Imago, Sibiu-2000; Fabian Seiche, Martiri si mărturisitori din secolul XX Închisorile comuniste din România. Ed. Agaton, Făgăras-2010; Martiri pentru Hristos, din România, în perioada regimului comunist. Ed. I.B.M. al B.O.R., Bucuresti-2007; Pagini de Pateric Românesc. Ed. Anastasis, Sibiu-2009; Antologia Poeziei Religioase Românesti. Ed. Albatros, Bucuresti-1992; Poetii După Gratii. Mănăstirea Petru Vodă, 2010; Monahul Moise Aghioritul, Viata Sfântului Gheorghie cel Nou. Trad. din lb. greacă de Ieroschim. Stefan Nutescu. Schitul Lacu-Sfântul Munte Athos. Ed. Evanghelismos, Bucuresti-2014; Arhim. Ioanichie Bălan, Patericul Românesc. Ed. Episcopiei Romanului-2001)
|
Gheorghe Constantin Nistoroiu 4/23/2016 |
Contact: |
|
|
