Interpretări : Limbajul corpului ( I )
E uimitor cât de multe putem comunica, la un nivel conştient sau inconştient, fără măcar să rostim un cuvânt, ci folosind doar gesturile noastre sau limbajul corpului. Oamenii care sunt buni la citirea limbajului corpului au un avantaj enorm faţă de cei a căror înţelegere şi percepţie sunt limitate.
Experţii în limbajul trupului consideră că 60-80% din toată comunicarea interumană se face non-verbal. E foarte important să înţelegem gesturile şi expresiile feţei cuiva, pentru a înţelege de fapt sentimentele lor adevărate, în special în comunicarea faţă în faţă, unde este implicat şi elementul emoţional. Acolo unde există discrepanţă între ceea ce se spune verbal şi sentimentele transmise în direct de expresiile feţei şi limbajul corpului, trebuie să credem ceea ce vedem, mai degrabă decât ceea ce ni se spune, pentru că trupul nu minte niciodată.
E incredibil ce multe se pot citi în ochii cuiva. Contactul vizual e folosit ca un indiciu al sincerităţii. E foarte important să facem contact vizual când vorbim cu cineva sau când ne salutăm, acesta fiind considerat un aspect pozitiv al limbajului corpului. Dacă cineva evită să ne privească în timpul salutului, poate fi un indiciu de emoţii neplăcute (de exemplu supărare), de lipsă de atenţie, lipsă de respect (întâlnită mai ales în cazul şefului care suferă de prea multă importanţă de sine), lipsă de încredere (la oamenii foarte timizi). Urmăriţi privirea cuiva în timpul unei conversaţii: dacă, de exemplu, persoana priveşte în sus şi apoi spre dreapta, de obicei înseamnă că s-a plictisit şi nu mai vrea să continue dialogul. Unii oameni au o privire atât de rece încât poţi detecta în ea “o apreciabilă doză de stricnină”, ca să-l citez pe Vlad Muşatescu.
Gura, de asemenea, e extrem de expresivă, pentru cine ştie s-o citească. Zâmbetul care apare repede şi care nu se extinde şi la ochi e un zâmbet fals. Arată o neplăcere suprimată şi o aprobare lipsită de sinceritate. Zâmbetul cu buzele foarte strânse dezvăluie dorinţa de a păstra un secret şi sentimente neexprimate. Zâmbetul un pic strâmb arată de fapt sentimente opuse pe fiecare parte a feţei, emoţii amestecate sau sarcasm. Buzele ţuguiate (nu la femeile care încearcă, în acest mod ridicol, să pară mai atractive) arată supărare, ca şi când cineva ar încerca să-şi ţină cuvintele, să nu le rostească încă. Dar ce înseamnă lipsa zâmbetului? Ei bine, e un semn sigur de superioritate. În trecut, regii nu zâmbeau supuşilor lor, aratându-şi prin aceasta rangul superior. Oamenii aceştia nu au prea mulţi admiratori, şi pe bună dreptate.
Limbajul trupului e crucial mai ales când întâlnim pe cineva pentru prima oară. Se pare că prima impresie pe care o facem asupra cuiva e punctul de pornire pentru toate interacţiunile ulterioare. Strângerea de mână are un impact mare asupra oamenilor, depinzând de atitudinea transmisă: unii au intenţia de a domina, exprimată prin oferirea mâinii cu palma în jos sau prin folosirea excesivă a forţei. O strângere de mână supusă e oferită cu palma în sus iar cea cu o mână foarte moale, numită “mână de peşte mort”, denotă un caracter slab. În timp ce prima arată că persoana cedează conducerea, cea de a doua e dezagreabilă, mai ales dacă mâna e şi umedă. Unii oameni oferă doar vârful degetelor într-o strângere de mână. Ceea ce vor să exprime prin aceasta e ţinerea la distanţă a celeilalte persoane.
Să vorbim puţin şi despre strângerea de mână stil “mănuşă” sau a politicianului, pentru care Justin Trudeau a fost atât de criticat, în urma vizitei în Marea Britanie de la începutul mandatului său. În timpul strângerii de mână, primul ministru canadian a cuprins şi cu mâna stângă mâna reginei Elisabeta şi a primului ministru David Cameron, într-un gest prin care a dorit, cu siguranţă, să exprime căldură şi onestitate, bucuria cunoştinţei. Dacă îl observaţi pe Justin Trudeau în interacţiunea cu oamenii simpli de pe stradă, face deseori acelaşi lucru. Se pare că această tehnică are un efect opus dacă este aplicată cuiva pe care îl intâlneşti pentru prima dată, mai ales dacă eşti politician. Justin Trudeau a scăpat usor, în comparaţie cu John Keating, primul ministru al Australiei care, in 1992, a atins spatele reginei cu intenţia de a o ghida într-o anumită direcţie. Tabloidele britanice l-au numit atunci “The Lizard of Oz.”. Noul prim ministru australian, Julia Gillard, a făcut acelaşi lucru cu Barack Obama în 2012, când acesta se afla într-o vizită de stat. Se pare că Obama s-a “apărat”cu mâna. Ce a transmis prin limbajul corpului? Că este un vizitator cu un statut foarte înalt şi că nu permite să fie dominat social de alt lider.
(continuarea în numărul viitor)
Toronto / aprilie 2016
|
Dănuţa Gherman 4/15/2016 |
Contact: |
|
|
