O noua carte de epigrame
Scrise în perioada 1972 - 2015
Motto:
Hotărâre
Eu am să scriu de-acuma epigramă
Cu mult umor, aceasta nu-i o dramă,
Cum acele îmi sunt pe o spirală
Întepătura-mi poate fi fatală!
Autorul
Dedic această carte părintilor mei, Maria si Ion, cei mai deosebiti si minunati părinti din lume. Niciodată nu voi putea răsplăti dragostea, întelegerea, bunăvointa si efortul lor pentru mine.
EXORDIU
LUPTĂ DE MILENII
De când lumea au existat confruntări între vechi si nou, între bun si rău sau lupte pentru suprematie. În cazul de fată, cartea ne prezintă o luptă în care, pe de o parte sunt viciile, tarele omenesti, iar de cealaltă parte a baricadei se află epigramistul înzestrat cu arma ironiei. Acesta, după cum a demonstrat perioada de timp trecută, va purta un război vesnic, deoarece de peste două milenii se încearcă a stârpi tot ce e putred: lăcomia, ipocrizia, lenea, hotia, ignoranta, minciuna, indolenta, coruptia, care, aceasta din urmă, se pare, că pe la noi, în ultima vreme a atins apogeul. Arma ironiei are un vârf ascutit care se numeste poantă, acea glumă de sfârsit a unei creatii literare satirico-umoristice, de exemplu epigrama, imprevizibilă, surprinzătoare, care provoacă râsul. Scopul epigramistului este acela de a îndrepta moravurile societătii în care trăieste, desi aceasta e o utopie. Au luptat cu aceleasi arme ale scrisului înaintasii nostri, vor avea „de lucru” si urmasii, preluând stafeta de acolo de unde au lăsat-o epigramistii consacrati ai vremurilor trecute.
Epigrama, după cum stim, este o specie a poeziei lirice, de mici dimensiuni, de regulă sub formă de catren, care se termină, după cum am amintit, printr-o poantă, conform definitiei din DEX, este „genul cel mai popular al poeziei”, după cum spunea marele nostru poet Nichita Stănescu, un „strănut literar”, după afirmatia distinsului critic literar George Călinescu, „buturuga mică a literaturii”, conform afirmatiilor unor scriitori, dar si: Dacă iei mai bine seama,/ E un fulger epigrama/ Si adaug să închei;/ Trăsneul e poanta ei! (Alexandru Basturescu, 1874-1941), sau: Patru versuri uimitoare,/ Cu adresă, ritm, fireste:/ Trei te poartă în spinare,/ Ultimul, te prăvăleste//, după cum mi-am imaginat si am afirmat cândva că ar fi epigrama.
Această creatie poetică, epigrama, în timp, vine de departe, din antichitate. Părintele, cel care a conceput-o, este considerat a fi Martial (Marcus Valerius Martialis), 40-104, după Hr., fiind apoi răspândită pe o arie foarte largă în multe tări si a fost scrisă, în afară de epigramistii consacrati, si de către unii dintre marii scriitori: Voltaire, care a debutat la vârsta de 10 ani ca epigramist, Eminescu, Goethe, Heine, Schiller, Puschin, Caragiale etc.
Un epigramist contemporan este Vasile I. Vulpasu din Strehaia, judetul Mehedinti, inginer de profesie, jurnalist, poet, iar mai nou si epigramist. Dumnealui are o bogată activitate profesională, culturală, publicistică sau de altă natură, fiind un om neastâmpărat, spus în sensul admirativ al cuvântului. Nu de multă vreme, din initiativa sa, în Strehaia fiintează o revistă de epigrame: Epigrama de Strehaia, prilej cu care eu am afirmat:
Oltenii sunt băgati în seamă,
Asa cum subîntelesei:
De nu merg ei spre epigramă,
Vin epigramele la ei.
Cum dumnealui nu este omul care să rămână dator nici din punct de vedere epigramatic a spus:
Vasile Larco a afirmat că târziu s-a înfiintat un centru epigramatic la Strehaia
Noi pân-acum am cugetat,
Pe urmă-am scris si publicat
Si nu ar fi o mare dramă
De-om exporta si epigramă!
Acest fapt s-a si întâmplat, de la Strehaia plecând spre toată tara românească o revistă de epigrame, frumos realizată, unde semnează foarte multi epigramisti de la noi.
Multe activităti are distinsul scriitor pe atâtea fronturi ale vietii, dar, ca si cum nu ar fi suficiente, iată, ne prezintă o nouă carte, întitulată cât se poate de sugestiv: EPIGRAME, pe lângă celelate de: poezie, proză, maxime, epigrame etc.
Cartea de epigrame semnată de scriitorul VASILE I. VULPASU, cuprinde creatii cu săgeti literare scrise în perioada anilor 1972-2015 îndreptate spre tarele omenesti: ipocrizia, demagogia, lenea, linguseala, parvenitismul, lăcomia, fiind în atentia autorului în principal domeniile: politice, conjugale, sociale si culturale. În capitolul de început, autorul îsi îndreaptă atentia către unii epigramisti, oameni de cultură, care sunt în viată, dar si spre unele personalităti plecate dintre noi si sper să nu-si „aprindă paie-n cap”, cum se spune, fiind nevoit să răspundă epigramatic la eventualele replici. Iată cum este luat în vizor tocmai seful său de Cenaclu de la Craiova:
Apropo de C.E.O. si presedintele acestuia, Excelenta sa, Petre Gigea-Gorun
Eu afirm cu judecată
Si e drept ce vreau să spun:
De artar pădurea-i toată,
Ici si colo-i un…gorun!
Îsi extinde câmpul de luptă umoristică si spre ceilalti confrati de Cenaclu, spunând cu modestie:
Epigramistilor C.E.O.
Când o fi să vă provoc
Am nevoie de mănusă,
De noroc si de cojoc
Ca să scot măcar…o tusă!
Dumnealui, după cum este firesc, promovează umorul zonal, desi eu nu stiu cine este baronul de Strehaia, bănuind doar, autorul zice:
Se justifică faptul că trei epigramisti
din Tântăreni s-au înscris în C.E.O. Craiova
De la Tântăreni vreo trei
Au venit cu noi idei,
Însă nu aprind văpaia,
Precum LEO din…Strehaia!
Temele tratate în această carte de epigrame sunt diverse, captează interesul cititorului, nu plictisesc, exemplificând două dintre ele:
Eu am ales
De vinuri, droguri si cafea
Eu n-am stiut în viata mea,
Cât despre dame ce să spun?
Că nu renunt la ce e bun!
Tristete în ogradă
Doliu e în habitat,
Dar eu stiu pe unde-i vina:
Un cocos e supărat,
Că l-a înselat…găina!
Cartea de epigrame amintită, semnată de poetul si scriitorul VASILE I. VULPASU este îngrijit realizată, împărtită pe capitole si presărată cu desene semnate de apreciaul caricaturist: Costel Pătrăscan. Epigramele înserate în acest volum, respectă rigorile acestei „buturugi mici a literaturii”: poantă, rimă perfectă, măsură, ritm, adresabilitate, muzicalitate, nu cred că există similitudini, autorul nu foloseste expresii licentioase. Pentru întregirea imaginei sale, autorul ne prezintă chiar de la început un minunat CUVÂNT ÎNAINTE, foarte cuprinzător, ce reprezintă mai mult decât o prefată, făcând o incursiune în lumea epigramei si a epigramistilor, cu exemple concrete, lucruri utile pentru unii dintre cititori. Datele bio-bibliografice, autoportretul si epilogul, completează fisa autorului, astfel încât cititorul este avizat si bine informat despre autorul care i-a adus zâmbetul pe buze prin citirea epigramelor din aceastră carte. Zâmbetul, stim că e floare rară, se mai face si haz de necaz, mai ales în această perioadă când majoritatea oamenilor sunt pusi la grea încercare, concluzionat prin exemplul de mai jos:
Haz de necaz
Cum am putea s-o ducem bine
S-avem serviciu si parale
Când legea-i pentru orisicine,
Iar adevăru-i coate goale!
Recomad a fi citită din scoartă-n scoartă această carte, nu aveti ce pierde, din contră, veti câstiga un prieten, o personalitate din Strehaia, modest din fire, un scriitor talentat, un om deosebit. Sincere felicitări din partea mea!
VASILE LARCO
CUVÂNT ÎNAINTE
Epigrama, ca poezie lirică cu caracter satiric, mi-a pătruns în suflet cu foarte multi ani în urmă, când savuram cu plăcere sublime creatii ale unor ilustrii epigramisti: Alexandru O. Teodoreanu (Păstorel), Nicolae Crevedia, Navarra Giuseppe, Cincinat Pavelescu, Stefan Tropcea, George Corbu, Mircea Trifu, Elis Râpeanu, Petre Gigea-Gorun, Gheorghe Constantinescu, Vasile Larco, Mihai Sălcutan, Ghită Laurentiu, Mircea Ionescu Ouintus, Viorel Martin, Al. Clenciu, George Patrone, Nica Janet, Mihai Haivas, Grigore Dobreanu etc.
După un oarecare timp de gândire am hotărât să redau tiparului propriile epigrame, epitafuri, sarje amicale, farafâstâcuri si anecdote epigramistice, cuprinse în primul meu volum „Epigrame si estimatii”, volum care a fost mult prea departe de rigoarea acestui gen si care a trebuit refăcut în bună parte.
Epigramele din acest volum, dacă le pot spune asa, au fost concepute în perioada anilor 1972- 2015, iar în februarie 2016 au fost redate tiparului, după o insuficientă cosmetizare, având în vedere că îmi lipseste „urechea muzicală”, astfel încât prozodia are de suferit, pe lângă faptul că nu detin tainele epigramei, care trebuie astfel cizelată încât să dea impresia unor bijuterii de înaltă tinută artistică.
În viată am căutat să nu dezamăgesc pe nimeni, ca inginer, am reusit să obtin rezultate si să trec prin toate functiile posibile, de la simplu inginer, la director general, dar în ale scrisului nu am atâtea pretentii, fiind pe un teren mult prea pretentios, fiind posibil să nu respect regula vietii, dar sunt convins că în secolul al XXII-lea, din toată floarea scriitorilor români, doar câtorva li se va pomeni numele, asa că nu-mi fac probleme si nici iluzii desarte.
Mi-am asumat tot timpul ce am făcut, cu bune, cu rele, si îmi văd locul acolo unde este, nici mai sus si nici mai jos! Desi am încercat să tintesc bine, de multe ori săgetile nu au atins tinta, într-un mod meritoriu, ori tinta n-a fost aleasă bine sau arcul a fost dezacordat.
Nu stiu cât am reusit să pun în ecuatia umoristică satira piperată si morala, ca într-un proiect ingineresc, unde este nevoie de rigurozitate matematică pentru a nu lipsi nimic, ca totul să fie perfect.Dar ce să-i faci, se mai întâmplă să cadă un pod, un bloc sau un avion. Nimic nu poate fi absolut perfect, ideal!
Asa este si în cazul epigramei, nu pot fi toate perfecte, ca în orice alt gen de scriere, pot exista lacune, influente, similitudini involuntare, paralelisme etc.
Au fost cazuri în care unii colegi, prieteni, mi-au sugerat anumite poante si este posibil să nu fi fost tocmai curate si de bon ton. Prin epigramă sunt demascati si vaccinati cei care calcă pe bec, într-un fel sau altul, tocmai de aceea am intervenit când a fost cazul si am căutat să redau epigramei rigoare, subtilitate, o poantă incandescentă, savuroasă, printr-o ironie sensibilă, cu staif, care piscă, încercând să scot în relief o constatare despre un fapt anume si chiar să-mi imaginez o stare de fapt nu tocmai morală iar măsura în care am reusit poate fi comentată de altii :
Volumu-ti apărut recent
E-o performantă, evident,
Catrenele sunt o minune
Am remarcat vreo…două bune.
Ana Marinoiu
Dacă am reusit să scot în evidentă o parte din „neghina” care se află din belsug în societatea românească, folosind acest gen de satiră, cu întepăturile de rigoare, înseamnă că depinde de cititor să pună diagnosticul:
Te zbati în orele târzii
Însă un gând amar te-nteapă;
Tu ai însă chemare ca să scrii,
Ei n-au chemare…să priceapă!
Constantin Popescu Berca
Nu pot să afirm că am chemare spre satiră, dar fiind marcat si preocupat de acest gen de literatură, ce depăseste veleitatea amatoristică, am izbutit să fac primii pasi timizi si mărunti, de altfel. Este evident că nu m-am folosit de anumite sabloane sau indicatoare satirice care să mă îndrepte spre lumea fascinantă si plină de întepături a epigramei si poate de aceea am avut dureri de cap.
Printre multe doctorii
Ce consumi fără să stii,
Epigrama e un hap
Care-ti dă dureri de cap.
Naum Smarandache
Poate, printre atâtea epigrame, veti găsi câte o perlă, chiar dacă nu va fi bine slefuită.
Acele pe care le-am avut la îndemână nu au fost de calitate, iar uzura prematură a acestora a fost de neevitat, alterând întepătura, respectiv poanta, cu toate că am urmărit mereu, cu spirit si finete, „punct ochit, punct lovit”. Vă recomand ca atunci când veti citi cartea, să aveti alături o targă, în eventualitatea că veti muri de râs (deja aveti un prim motiv).
Pentru cei ce se simt întepati, le sugerez să nu recurgă la antibiotice, existând pericolul infectării, ci pur si simplu să astepte să se închidă singură rana, prin a reveni la morală, la normalitate, eventual să contraatace.
Celor care se regăsesc în această carte, desi pe multi nici nu-i cunosc personal, doar ca talentati epigramisti, le mărturisesc că plecând de la nume sau eventual de la o scriere a dumnelor, mi-am permis, din simpatie si consideratie, să-i provoc la un duel epigramatic, chiar dacă o fac de pe o pozitie modestă. Sper să nu fiu înteles gresit si le sunt recunoscător tuturor celor de la care am de învătat. Epigramistul este doctorul caracter! Care nu scapă nimic si infectiile tratează cu umor, doar că efectul epigramei este dat de ritm, rimă, metrică si poantă! Aici este marea si delicata problemă!
Privind epigramele ce fac obiectul acestei cărti, scrise de-a lungul timpului si remodelate înainte de a fi date la tipar, părerile sunt împărtite :
Cartea ta cu trudă
Se citeste greu,
Insă mor de ciudă
Că n-am scris-o eu .
Stefan Tropcea
Epigramele din această carte, pipărate si spirtoase, îmi vor aduce replici tăioase, dar cei ce mă vor ataca să fie prudenti că nu voi da înapoi, vorba epigramistului Mircea Matcaboji:
Asa zgârcit cum sunt în toate
O, voi, epigramisti de soi
Nu dati în mine (de se poate)
Nu dati, că … nu dau înapoi!
Volumul îsi trage seva din realităti, de regulă, triste, dar este si rodul imaginatiei, iar asemănarea cu anumite personaje, chiar dacă este evidentă, vă recomand s-o considerati pur si simplu întâmplătoare.N-am să-i iert nici pe aceia cărora le-am făcut numai bine si mi-au răspuns cu rău, vorba lui Ioan Nicolescu Chic:
Mă-njură i-am făcut cândva un bine-
Oricât ar vrea, n-am să-i răspund defel;
Îl las să se înalte pân’ la mine,
Dar n-am să mă cobor până la el.
Cartea de fată nu este si nici nu se vrea o lucrare de referintă pentru mine, în planul literaturii umoristice, cuprinzând doar niste gânduri „petecite”, rimate si piperate, nefiind vorba de artă pură, inginerie epigramatică autentică, în acest domeniu delicat si pretentios Nu mi-a fost usor să fac o selectie de epigrame:
Ca persoană dichisită
Le-am cernut prin ciur întruna,
Dacă foloseam o sită
N-ar mai fi trecut nici una!
Vasile Larco
Unii cititori vor întelege esenta, altii vor face critica, în mod obiectiv, iar altii…
Epigrama e hulită
Doar de spirite înguste
Care nu pot nici s-o-nghită
Nici s-o guste.
Stefan Topcea
Epigrama si novicii
Stim, si nu e de mirare,
Multi din artă fac o dramă,
Sunt putini cei cu chemare
Greu să gusti o epigramă!
(V.V)
Dacă prezenta carte va produce chiar simple arsuri e semn bun că toate cele scrise sunt destul de iritante, iar dacă am avut scăpări vă spun…
Cu părere de rău
Zic, să-mi fie cu iertare
De-am omis, din întâmplare,
Un catren căzut în pantă
Acru rău si fără poantă.
(V.V.)
Iar ca o avertizare, vă rog să fiti atenti la ceea ce scrieti si faceti, deci …
Atentie la neatentie
Catrenele s-au terminat
Pe multi din voi nu v-am lezat,
Dar nu vă las usor scăpati
Si voi veti fi cândva-ntepati!
(V.V.)
Ca un copil naiv, ce întinde mâna spre un sarpe veninos, fac greseala de a arunca următoarea provocare epigramistilor, din postura unui ingineras în epigramă:
Provocare
Voi, maestri cu chemare,
Vă provoc, cu mare teamă:
Dacă sunteti azi în stare
Faceti-mi o epigramă!
(Vă informez că la Strehaia există o revistă de cultură si umor „Epigrama de Strehaia.” )
Epigrama astăzi are
La Strehaia o revistă.
Semn spre lumea cititoare:
Tara râsului există!
Forin Grigoriu, Prim-Vicepresedinte S.S.R.
Cu astea zise, vă doresc o lectură plăcută si să fiti feriti de întepăturile vietii decât de întepăturile epigramei!
Cu deosebită consideratie, Autorul
Motto :
Amicul lipsit de cuvînt
Mă sapă în semn de protest;
Invidia-l roade, că sînt
Atât de destept si modest!
Al. Clenciu
REPLICI, PROVOCĂRI, PĂRERI
(cu toată aprecierea si stima autorului)
Excelentei sale, domnului George Corbu,
polivalent în literatură, dar…
Cum de epigramă s-a lipit
Si-a găsit, chiar, pe măsură nasul,
Însă dânsul nu s-a păcălit
Ca atunci cu vulpea si cu casul!
Îl avertizez pe un epigramist în privinta
excelentei sale, domnul George Corbu
Nu e corbu din poveste,
Îi cunosc a sa măsură,
S-a văzut prin multe teste;
N-o să-i scape-orice din gură!
Domnului presedinte al Cenaclului
epigramistilor olteni, Excelenta sa,
domnul Petre Gigea- Gorun
Ca presedinte de cenaclu,
Prin tot ce face pot să spun:
Având magie de speraclu,
Esentă este de … gorun!
Apropo de C.E.O. si presedintele acestuia, Excelenta sa, Petre Gigea-Gorun
Eu afirm cu judecată
Si e drept ce vreau să spun:
De artar pădurea-i toată,
Ici si colo-i un…gorun!
Epigramistului Mariuss Robu
A fost, destul, în viată rob,
Dar la părerea mea rămân:
Având umorul drept un job
În epigramă e …stăpân!
Epigramistului Vasile Dulgheru
O spun deschis si fără teamă
Din lemn usor îti face ramă,
Dar bine-ar fi, de bună seamă,
De-ar fi dulgher si-n epigramă!
Epigramistei Rodica Nicoleta Ion
De este vară cu Rodica Ttot,
Să spun ceva de rău, precis nu pot,
Iar aliate în acelasi job
Pe mine, sigur, mă vor face…zob!
Epigramistului Daniel Papuc
Nu stiu ce să zic de el
Când pe stradă-i singurel,
Mă întreb putin năuc:
Merge chiar de-i …sub papuc?
Epigramistului Haralambie Băsescu
Mă prinde criza de ficat
Si-o să ajung tot la Oprescu,
Se-ntâmplă asta regulat
Doar când aud de …domn` Băsescu!
Epigramistului Constantin Păun
Gândurile îmi adun
Si o spun întemeiat:
După cum e înfoiat,
Sigur este un… păun!
Epigramistei Elena Buzna
Nu c-ar fi ceva nativ
Pentru ca să-i credem scuza,
C-a intrat făr` de motiv
Dând în epigramă…Buzna!
Epigramistului Andrei Potcoavă
Spun cu indignare,
Nu că am fi fost netoti,
Dar maestru-mi pare,
Ne-a cam potcovit…pe toti!
Epigramistei Alina Cristescu a
cărei nume rezonează cu al fostului
comandant al securitătii comuniste
Firea-i blândă nu m-alină
Doamna cât o fi de fină,
De Cristescu-am auzit
Că pe multi …i-a chinuit!
Surprins că în cenaclu a venit si
„epigramistul” Constantin Gută
Astăzi sunt nedumerit,
Nu stiu unde-am nimerit,
Si gimnastică, inele,
Epigrame sau manele?
Apropo de faptul că în cenaclu
sunt doi epigramisti cu acelasi
nume, Constantin Iordache
În noua conjunctură, iată,
Mă-ntreb pe cine să pun tunu`,
Când vin ei câte doi deodată
Să facă amândoi… cât unu?
Epigramistului Ion Moise
Asta pot s-afirm discret, pe bune,
Multi atei vor face spume
Când la toti li se va spune:
Moise s-a întors în lume!
Epigramistului Radu Viorel Ispas
Hristos la cer s-a înăltat,
Iar ca fiu bun, a meritat,
Astept si următorul pas
Să se înalte si…Ispas!
Epigramistei Rodica Tott
Capricii multe ca de zâne,
Mai poti afla, dar mă socot:
Că nouă ce ne mai rămâne
De vrea, cumva, Rodica…tot!
Epigramistului Plăcintă care
ne promite plăcintă bună
Eu de azi consum plăcintă
Dacă-i bună, n-o fi dramă,
Sper ca el să nu mă mintă
Cum o face-n…epigramă!
Epigramistilor C.E.O.
Când o fi să vă provoc
Am nevoie de mănusă,
De noroc si de cojoc
Ca să scot măcar…o tusă!
Epigramistilor: Mă recomand
agent D.N.A. sub acoperire
Pentru tară este dramă
Când stâlciti o epigramă;
Unora le-arunc mănuse
Cu-o pereche de …cătuse!
Caricaturistului Stefan Cocioabă
Cu bani din caricatură,
Ce i-a fost a vietii filă,
Înzestrat de la natură,
Din cocioabă …e în vilă!
Epigramistului Gheorghe Leu
Leul de un timp e-n „cuscă”,
El pe nimeni nu mai „muscă”,
E de-a dreptul surghiunit
De dolarul nou venit!
Criticului Radu G. Teposu
Pe înaltu-i tron
Pare un baron,
Văd acei de jos
Cât e de…tepos!
Aceluiasi critic, Radu G. Teposu
Faptu-i cunoscut în tară
De nu esti cu el de-o teapă,
Optiunea-i este clară
Că pe toti îi trage-n teapă!
Despre criticul Radu G. Teposu
El ne-nteapă câte-un pic,
Sunt putini acei ce scapă,
Însă pe o blondă sic,
Drept în inimă o-nteapă!
Epigramistului George Bratu
Pot s-afirm cu înfierare;
George este colosal,
Fără o exagerare:
Are peste…un chintal!
Lui Mircea Trifu, apropo de
„Coltul Spadasinilor” din Urzica
Epigrama scrisă-n plus
Care strânge ca un bolt,
Mari acuze ti-a adus:
Că pe multi i-ai pus…la colt!
Un club select „Cincinat Pavelescu”
Novice nu-s să nu-nteleg,
Cu-ntepături să mă aleg;
Să intru, eu m-am închinat
În Catedrala …Cincinat!
Bine a zis epigramistul N. Fulga
De-ar fi aspectul să-l privim decent
Si într-o sită lumea să o cern,
Toti hotii după felul cum si-astern,
Ei sunt majoritate…evident!
Epigramistului Pavel Bucsa
La dumnealui apar probleme
Că se uzează partea-ascunsă,
De care are a se teme,
Si trebuie întruna…unsă!
Epigramistului Ghiocel Constantinescu
Când iarna-ncet, încet apune
Apari ca-ntâiul vestitor,
Dar prin ce scrii se poate spune
Că-n epigramă esti…dator!
Epigramistului Ion Morar (u)
Esti bun la morărit
Cum sunt eu la iubit,
Pe când în epigramă
Mai faci si câte-o dramă!
Epigramistului Constantin Păun
Te cred că ai destul talent
Dar fii, te rog, mult mai atent
Că poti ajunge, clar, îti spun,
Cum e acarul, zis, … Păun!
Epigramistului Nica Nor Plămădeală
Pe cerul scrisului nu fie nor,
Nici pentru cititori nu fi o dramă,
Si îti doresc în viată să ai spor,
Când plămădesti si-o bună…epigramă!
Epigramistului Virgil Poiană
Nu am vreo nedumerire
De -a lui falsă preamărire;
Dacă vreau o buruiană
Merg s-o caut la…Poiană!
Epigramistei Rodica Hanu
Epigrame nu-i citesc,
Nu am timp să risipesc,
Dac-ar fi să dau cu banu`
Pot să mă opresc la…Hanu!
Epigramistului Marinel Gh. Popa
Vreau ca lumea să m-asculte,
Cum aproape mi-e sincopa,
Si-am iubit femei prea multe,
Mă voi spovedi la … Popa!
Epigramistului Nicolau Precupetu
Scrierile i-s modeste
Si le dă la suprapret,
Deci pot să vă dau de veste
Că e bun…ca precupet!
Epigramistului Eugen Albu
Că-i alb, mai multi îmi spun că este,
Dar eu mă simt usor miscat,
Se pare că e o poveste
Căci pentru mine-i cam bronzat!
Epigramistului Nicolae Topor
Ce-afirm nu este de mirare
În tot ce scrie are spor,
Dar unii spun făr de-ndurare
Că-s epigrame…din topor!
Epigramistului George Zarafu
Din epigrame scoate bani,
Se vând ca micii pe grătar
Si fără taxe de multi ani,
Doar dânsul este …cămătar!
Epigramistului Al. Clenciu
Doamne, câte si mai câte
Despre Clenciu s-au mai spus;
Stie doar să întărâte
Si-i mereu pe…clenciuri pus!
Epigramistului Mircea Trifu, cel cu Urzica
Cât despre Trifu, cât trăiesti,
Nimic maestrului să-i zici,
De bine, doar, poti să vorbesti
Că-l stiu de mult, de prin… urzici !
Epigramistului Z. Controlor
Când îl vedeti să-l ocoliti
E-o vorbă veche din popor,
De provocat să vă feriti
Că-n viată este…controlor!
Epigramistului D. Bartolomeu
În epigramă-avem artisti,
Muncesc, sunt lăudati mereu
Si-n veci să n-avem ochii tristi;
Cu noi e-un sfânt…Bartolomeu!
Poetului Silviu Viorel Păcală
Tot ce-a scris eu i-am citit,
Dar afirm, n-am îndoială,
Când ajuns-am la sfârsit:
Rău m-a păcălit… Păcală!
Epigramistului doljean Ioan Cristescu
Lovea cu epigrama-n hoti,
Dar si-n corupti, cu-acuitate,
Stiind prea multe despre toti
Ajuns-a la … securitate!
Epigramistei Ana Marinoiu ca răspuns
la epigrama din cartea mea
„Epigrame”
C-ati remarcat vreo două bune
O întrebare eu v-as pune,
Dorind să trec acuma testul:
Or fi chiar excelente restul?
Epigramistei Olivia Pintilie
Mi-e greu să cred ce-am auzit,
Dar zicerea o iau în seamă;
Spun unii că ati fi un mit…
Ca Iona D’Arc în epigramă!
Unei doamne a epigramei, Olivia Pintilie
E o nobilă cucoană,
Un decan în epigramă,
Însă unii fac o dramă
Din atacul la persoană!
Scriitorul Viorel Armeanu ne-a
spus totul despre tară si oameni
în „Muntele de greată”
Că uneori e hot stăpânul,
O stie bine tot românul,
Si România e în ceată
C-un trai cât… „Muntele de greată”!
Lui Corneliu Costăchescu, autorul
epigramei „Experienta vietii”
Grăit-ai adevăr sadea,
Desi-am rămas putin surprins,
Prea bine este, de-ai putea,
Să nu te lasi la mijloc prins!
Privind epigrama „Experienta vietii”,
autor Corneliu Costăchescu
Subscriu acestei vechi idei
Si cred că nu-i atât de rău:
Că niciodată din „cătei”
N-o să rezulte …un dulău!
Epigramistului Al. Piru
Asta chiar că-mi pare dramă
Si de-o vreme mă tot mir;
Te-ai înfipt în epigramă
Ca-n pământul bun…un pir!
Epigramistului Ioan Pop
Că ti-a plăcut un vin de la bufet,
Te cred si-ti spun acum ce m-a durut;
Că ai băut amice, nu-i secret,
Dar nouă nu ne-ai spus ce ai băut!
Epigramistului George Petrone
privind cenaclul „Flacăra Iasului”
Cu flacăra lui magică
În epigramă-i nasul;
Creează multă panică
De se aprinde…Iasul!
Epigramistului Ilie Ciobescu
O! Recunosc, pe bune,
Esti tare, ai chemare,
Chiar numele o spune,
Tu esti un ciob mai mare!
Apropo de epigramistul Cincinat Pavelescu
Purtati pe-al poeziei val,
Poetii scriu, e-adevărat,
Cu totii într-un cincinal
Cât într-o lună … Cincinat!
Epigramistului Nichi Ursei
Pe albinarul cel vâlcean,
L-am întrebat acum un an:
Tu numai pentru câtiva lei,
Nichi urs (i)ei?
Celor trei spadasini ai C.E.O.-Craiova
În cenaclul oltenesc sunt mari:
Coge si Janet, Laurian,
Toti îi stiu drept: „cei trei muschetari”…
Mai lipseste doar…D’Artagnian (V.V).
Se justifică faptul că trei epigramisti
din Tântăreni s-au înscris în C.E.O.
De la Tântăreni vreo trei
Au venit cu noi idei,
Însă nu aprind văpaia,
Precum LEO din…Strehaia!
Epigramistului Ionică Laurian,
tandru cu femeile, aspru în epigramă
Îi zice ei, cu glas duios:
Te vreau aparte pân` la moarte,
Iar eu îi zic politicos:
Că l-as dori cât mai departe!
Epigramistei Elis Râpeanu, o mare doamnă
pe cerul creatiei
Făcută dintr-un aluat
De scriitoare n-o combat,
Atâta timp cât si-a luat
În epigramă…doctorat!
Epigramistei Elis Râpeanu
De Elis orice s-ar zice,
Doamna nici că se dezice,
Că si-a dat, de bună seamă,
Doctorat în epigramă!
Epigramistului Ion Arcas
Desi să cred nu pot,
Se zice că-i tintas,
Dar unii îl socot
Drept cel mai bun…arcas!
Epigramistului Valeriu Grădinaru
În epigramă e slăbut,
El vinde-o carte pe-un dinar,
Dar eu o spun, că sunt drăgut:
Că e mai bun ca…grădinar!
Epigramistului Ion Moraru
Afirm făr` a mă teme
Că într-un fel m-am luminat;
Ce macini tu de-o vreme
E cu tărâtă-amestecat!
Epigramistului Viorel Mărginitu
Nici că poate fi un har
Prin umorul chinuit,
Iar ce face este clar
Că e mult prea…mărginit!
Epigramistului Iulian Coltatu
Este bun, nimic de zis,
Locul el si-a meritat,
Dar în presă multi au scris,
Că ar fi mult prea…coltat!
Prozatoarei Violeta Urdă
Proza ce părea frumoasă
Si ca urda de gustoasă,
Astăzi nu mai e asa…
Are prea mult „zer” în ea!
O paralelă între mesterul Manole
si epigramistul Vasile Manole
Primul fost-a mester mare
Dar Vasile-n epigramă
N-are pic de-asemănare
A făcut din scris…o dramă !
Epigramistei Viorica Găinaru
La câte premii a luat
O întrebare nu-mi dă pace
Si am să spun că sunt socat;
Găinării precis nu face!
Epigramistului Ion Micut
I-o spun ca de la om la om:
Se prinde ca omida-n pom,
Dar scrisul nu-i nici de-un bănut
Că-n epigramă-i chiar…micut!
Epigramistului Victor Bivolu
Din tot ce-am auzit, acum vă spun,
Considerând că fac un lucru bun:
Feriti-vă să nu vă dea de urmă
Când Bivolul în epigramă…scurmă !
Cu tot respectul, pentru
Sf. epigramist M. Arsenie
Eu roade să culeg,
În zi de denie
Merg să mă reculeg
Chiar la…Arsenie !
Epigramistului Nica Janet, ce
se crede expert în păsărici
Eu n-am de gând să-l contrazic,
Dar ca la un coleg îi zic:
Nici eu nu-s simplu licurici
Sunt doctor plin…în păsărici!
Replică epigramistei Any Drăgoianu,
pentru epigrama: „Din dragoste”
Prin cârciumi după el, Anetă,
Ti-ai redescoperit blazonul;
Fiind atletă si poetă
Ridici în epigramă tonul!
Epigramistei Cornelia Georgescu,
care este în „criză de adversar”
Cu greu faci fată, asadar,
Acelei „crize de-adversar”,
Iar eu prin creier si alură,
Sunt oponentul…pe măsură!
Despre cărtile poetului Lucian Luce Drând
M-am răsfătat cu „Lacrimi (reci) de rouă”
Si am cules atent vers după vers,
Pierzând, apoi, un ceas ori poate două,
Din minte totul…repede s-a sters!
Despre cartea poetului Sorin George Vidoe
Tu „Floarea (cea) de colt” la înăltime,
Din munte încrustată într-o stea,
Cu-asa parfum plăcut si profunzime
Nu poti rodi…si în grădina mea?
La înscrierea mea în C.E.O. – Craiova
În cenaclu, răspicat,
Mi-a zis unul, răgusit,
Bun venit, dar ce păcat,
Că târziu…ai nimerit!
Epigramistei Rodica Nicoleta Ion,
referitor la epigrama „cu picioare multe”
Cum bine tu le-ai numărat
Eu sunt socat si intrigat;
Doar nu m-oi face-acum că plouă,
Stiind că omul are…două!
Epigramistului C-tin Preda, cel
căruia îi este frică de o păsărică
Că fugi de-o păsărică
Si tensiunea-ti creste,
De apă de ti-e frică
Să nu mănânci…nici peste!
Unui adevărat păstor al epigramei
Alexandru O. Teodoreanu (Păstorel)
Păstori sunt multi la orisicare stână,
Pe când în epigramă, un rebel,
E unul, si asa o să rămână,
Recunoscut, pe nume…Păstor(el)
Epigramistului Gheorghe Schiop, Sibiu
De ce-am crezut, sunt rusinat,
Că numele-i predestinat,
Si scuze-mi cer, am fost miop
În epigramă nu e schiop!
Eminescu, Tântăreni si Any Drăgoianu
Poetă mare esti, pe pace stai,
Se vede, Any că esti talentată,
Si-n urma marelui poet călcai…
Când a trecut prin Tântăreni odată!
Epigramistului Gheorghe Păsărică
Eu, o simplă vulpicică,
De invidie mă scutur
Când stiu că si Păsărică
E în epigramă…vultur !
Distinsului academician
si epigramist Mihai Cimpoi
Niciodată nu-l vezi trist,
Dar vă-ntreb acum pe voi:
Că nu este trombonist,
Oare cântă…la cimpoi?
Epigramistului Costel Nucu
Fructul mic si încuiat,
Foarte rău a fost croit,
Faptul pare-a fi ciudat:
C-a scăpat…nealtoit!
După citirea volumului de versuri
„Lacrimi fără rost”, autor
Nicolae Maroga Enceanu
Poate-asa s-a vrut
„Lacrimi fără rost”,
De-acel timp pierdut
Lacrimi multe-au fost!
D-nei Silvia Popescu,
autoarea cărtii „Suflete citite”
Nu-mi prea arde, zău, de glume,
Dar pe loc m-am si gândit:
Dau ce e mai bun pe lume
Ca să fiu si eu…citit!
Epigramistul Vasile Nelu si rev. „Turburele”
Răsfoit-am o revistă,
Cum o alta nu există,
Plină-i cu de toate cele…
Parcă-ar fi, zău, Turburele!
Epigramistei Cornelia Georgescu (Stăncut),
urmărită de securitatea comunistă
Cornelia rebelă-ai fost;
Un manifest ai redactat,
Noroc de seful cel din post,
Fiind elevă, te-a iertat!
Poetei Eugenia Fl. Ionescu, n. 21.01.1885,
Tr. Severin (pseudonim Ada Umbră )
Viata chiar de-a fost cam sumbră
Nu cum ai dorit, senină,
Însă n-ai rămas o umbră
Ci ai locul…în lumină!
Lui Gogu Negru
Dumnealui e inginer integru,
Talentat precum un virtuoz,
Chiar de se numeste Gogu Negru
Toată viata el o vede-n roz!
Lectorului univ. V. Schiopătescu,
Tr. Severin
Lector bun e, cum s-a zis,
Dar cum a trecut pe scris,
Vede până si-un miop
Că în epigramă-i…schiop!
Replică la epigrama „Prietenul casei”
a epigramistului Dimitrie Jega
Nici nu mai stiu ce să mai spun,
Nedumerirea se aprinde;
Când si acel prieten bun
Te cumpără, dar si te vinde!
|
Vasile I. Vulpasu 4/6/2016 |
Contact: |
|
|
