Muzeul din Maramuresul Istoric (Ucraina)
În localitatea Apsa de Jos din În localitatea Apsa de Jos din Maramuresul Istoric (Ucraina) se află un muzeu deosebit, care reuneste mii de obiecte adunate într-o viată de om de un medic care este mândru că este român si care a dorit să le arate si celor din jur semne ale dăinuirii românilor în zonă.
Situat pe strada Borcaniuca din satul Apsa de Jos, denumită în popor 'Drumul Tării', Muzeul de Istorie si Etnografie al Românilor din Transcarpatia este creatia medicului Ion Mihai Botos, care l-a amenajat în propria gospodărie si care ne spune că 'aceasta este unica institutie românească de acest tip din toată Ucraina'.
Presedinte al Uniunii Românilor din Transcarpatia 'Dacia', Ion Mihai Botos colectionează de peste 30 de ani obiecte din gospodăriile tărănesti ale românilor din zonă, costume populare maramuresene, unele vechi de peste 100 de ani, dar si documente extrem de valoroase sau colectii numismatice.
Istoria acestui muzeu începe în 1984, când Ion Mihai Botos s-a întors de la facultatea absolvită în Livov si a cumpărat împreună cu sotia sa o lampă maramureseană, veche si afumată, de la baba Axenia. Lampa nu a fost tocmai ieftină, a costat 25 de ruble, vreo 40 dolari, în conditiile în care salariul de medic al colectionarului era de 125 ruble.
De atunci, chiar dacă era privit cu suspiciune sau curiozitate, Ion Botos a strâns, din propriile resurse, de la bătrânii din satele românesti, mii de exponate, care au fost frumos aranjate în casa si în curtea sa din Apsa de Jos.
De asemenea, anul trecut a câstigat un proiect de la Departamentul Politici pentru Relatia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerul Afacerilor Externe din România prin intermediul căruia a completat colectia, a conservat si a pus în valoare obiectele existente.
Muzeul a fost inaugurat oficial în septembrie 2014 si este structurat pe mai multe sectii: etnografie, carte veche, documente, numismatică, bibliotecă si arhivă.
În curte, într-un spatiu amenajat special, sunt expuse colectii întregi de unelte si obiecte casnice tărănesti, cum ar fi cele pentru prelucrarea lemnului, confectionarea tesăturilor, în general tot ceea ce are legătură cu viata tăranului. Tot în curte poate fi admirată o superbă poartă maramureseană restaurată, provenită din stânga Tisei (România), care delimitează muzeul de grădina gospodăriei.
În câteva încăperi din casă, devenite spatiu expozitional permanent, sunt expuse zeci de costume populare maramuresene, dar si tesături specifice, de la fete de masă si stergare, până la covoare de o frumusete extraordinară. Tot în interiorul casei sunt prezentate sute de documente, majoritatea originale, 'emise de cancelariile tărilor care au stăpânit acest teritoriu', colectii de presă si de cărti vechi, dar si bancnote, monede si o bogată corespondentă si acte de familie ale marilor personalităti românesti din zonă.
"Sunt câteva mii de exponate, unele foarte vechi, avem documente, cărti religioase din secolul XVII, cărti istorice, într-un cuvânt avem carte românească si avem foarte multe cărti care au circulat în zonă în perioada în care românii din Transcarpatia erau în diferite state ale Europei. (...) Afară, avem sectia tăranului român, unde toate obiectele sunt din viata tăranului: războaie de tesut, instrumente cu care s-a prelucrat lâna, masinile de tors, suveicile, unelte folosite de cioban la stână, instrumente de prelucrarea lemnului folosit în gospodăria sa, cazan de tuică, într-un cuvânt tot ce a fost legat de viata tăranului', a declarat Ion Mihai Botos, pentru AGERPRES.
În ceea ce priveste importanta muzeului pe care l-a creat în cei peste 30 ani, acesta ne spune că atestă continuitatea străveche a românilor în zonă, pentru cei care aveau astfel de îndoieli, acesta având si un rol educativ pentru copiii care trebuie să afle cum au trăit strămosii lor.
"Când cineva pune la îndoială că în Maramuresul din partea dreaptă a Tisei au existat români, noi avem documente pe care le punem pe masă si le arătăm pe ce ne bazăm, apoi sunt obiectele cu care românul a trăit, care îl atestă pe el ca băstinas, ca autohton. (...) Când vin copiii din scoli, le arătăm obiecte, documente, cărti pe care le-au folosit strămosii nostri si au învătat a scrie primele slove în limba română', a spus Ion Mihai Botos.
Întrebat dacă este mândru de ceea ce a realizat, acesta ne răspunde: 'În primul rând, sunt mândru că sunt român, iar în al doilea rând sunt mândru că se bucură si altii de ceea ce eu am făcut'.
Muzeul de Istorie si Etnografie al Românilor din Transcarpatia a fost vizitat până acum de mii de oameni veniti din 35 de tări, inclusiv SUA si Canada, iar Ion Mihai Botos spune că, după ce acestia 'cunosc cultura si portul nostru, încep să-i înteleagă mai usor pe români'.
Ion Mihai Botos a apreciat sprijinul primit de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni pentru realizarea muzeului si si-a exprimat speranta că în viitor românii din Transcarpatia se vor bucura de sustinerea Patriei Mamă, în contextul în care acestia au pus umărul la făurirea statului român si că vor fi recunoscuti ca fosti cetăteni ai statului român, 'pentru că, de la 1 decembrie 1918 si până la 26 iulie 1921, românii din partea dreapta Tisei au fost integral în România'.
Între timp, muzeul din Apsa de Jos si fondatorul lui îi asteaptă cu bratele deschise pe românii din tară si, 'chiar dacă există spaima că în Ucraina este război iar drumurile sunt proaste', le transmite că 'este mult suflet în românii din Maramuresul Istoric' si dintre toate comunitătile din jurul României, 'nicări nu se vorbeste limba română mai frumos ca aici'.
) se află un muzeu deosebit, care reuneste mii de obiecte adunate într-o viată de om de un medic care este mândru că este român si care a dorit să le arate si celor din jur semne ale dăinuirii românilor în zonă.
Situat pe strada Borcaniuca din satul Apsa de Jos, denumită în popor 'Drumul Tării', Muzeul de Istorie si Etnografie al Românilor din Transcarpatia este creatia medicului Ion Mihai Botos, care l-a amenajat în propria gospodărie si care ne spune că 'aceasta este unica institutie românească de acest tip din toată Ucraina'.
Presedinte al Uniunii Românilor din Transcarpatia 'Dacia', Ion Mihai Botos colectionează de peste 30 de ani obiecte din gospodăriile tărănesti ale românilor din zonă, costume populare maramuresene, unele vechi de peste 100 de ani, dar si documente extrem de valoroase sau colectii numismatice.
Istoria acestui muzeu începe în 1984, când Ion Mihai Botos s-a întors de la facultatea absolvită în Livov si a cumpărat împreună cu sotia sa o lampă maramureseană, veche si afumată, de la baba Axenia. Lampa nu a fost tocmai ieftină, a costat 25 de ruble, vreo 40 dolari, în conditiile în care salariul de medic al colectionarului era de 125 ruble.
De atunci, chiar dacă era privit cu suspiciune sau curiozitate, Ion Botos a strâns, din propriile resurse, de la bătrânii din satele românesti, mii de exponate, care au fost frumos aranjate în casa si în curtea sa din Apsa de Jos.
De asemenea, anul trecut a câstigat un proiect de la Departamentul Politici pentru Relatia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerul Afacerilor Externe din România prin intermediul căruia a completat colectia, a conservat si a pus în valoare obiectele existente.
Muzeul a fost inaugurat oficial în septembrie 2014 si este structurat pe mai multe sectii: etnografie, carte veche, documente, numismatică, bibliotecă si arhivă.
În curte, într-un spatiu amenajat special, sunt expuse colectii întregi de unelte si obiecte casnice tărănesti, cum ar fi cele pentru prelucrarea lemnului, confectionarea tesăturilor, în general tot ceea ce are legătură cu viata tăranului. Tot în curte poate fi admirată o superbă poartă maramureseană restaurată, provenită din stânga Tisei (România), care delimitează muzeul de grădina gospodăriei.
În câteva încăperi din casă, devenite spatiu expozitional permanent, sunt expuse zeci de costume populare maramuresene, dar si tesături specifice, de la fete de masă si stergare, până la covoare de o frumusete extraordinară. Tot în interiorul casei sunt prezentate sute de documente, majoritatea originale, 'emise de cancelariile tărilor care au stăpânit acest teritoriu', colectii de presă si de cărti vechi, dar si bancnote, monede si o bogată corespondentă si acte de familie ale marilor personalităti românesti din zonă.
"Sunt câteva mii de exponate, unele foarte vechi, avem documente, cărti religioase din secolul XVII, cărti istorice, într-un cuvânt avem carte românească si avem foarte multe cărti care au circulat în zonă în perioada în care românii din Transcarpatia erau în diferite state ale Europei. (...) Afară, avem sectia tăranului român, unde toate obiectele sunt din viata tăranului: războaie de tesut, instrumente cu care s-a prelucrat lâna, masinile de tors, suveicile, unelte folosite de cioban la stână, instrumente de prelucrarea lemnului folosit în gospodăria sa, cazan de tuică, într-un cuvânt tot ce a fost legat de viata tăranului', a declarat Ion Mihai Botos, pentru AGERPRES.
În ceea ce priveste importanta muzeului pe care l-a creat în cei peste 30 ani, acesta ne spune că atestă continuitatea străveche a românilor în zonă, pentru cei care aveau astfel de îndoieli, acesta având si un rol educativ pentru copiii care trebuie să afle cum au trăit strămosii lor.
"Când cineva pune la îndoială că în Maramuresul din partea dreaptă a Tisei au existat români, noi avem documente pe care le punem pe masă si le arătăm pe ce ne bazăm, apoi sunt obiectele cu care românul a trăit, care îl atestă pe el ca băstinas, ca autohton. (...) Când vin copiii din scoli, le arătăm obiecte, documente, cărti pe care le-au folosit strămosii nostri si au învătat a scrie primele slove în limba română', a spus Ion Mihai Botos.
Întrebat dacă este mândru de ceea ce a realizat, acesta ne răspunde: 'În primul rând, sunt mândru că sunt român, iar în al doilea rând sunt mândru că se bucură si altii de ceea ce eu am făcut'.
Muzeul de Istorie si Etnografie al Românilor din Transcarpatia a fost vizitat până acum de mii de oameni veniti din 35 de tări, inclusiv SUA si Canada, iar Ion Mihai Botos spune că, după ce acestia 'cunosc cultura si portul nostru, încep să-i înteleagă mai usor pe români'.
Ion Mihai Botos a apreciat sprijinul primit de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni pentru realizarea muzeului si si-a exprimat speranta că în viitor românii din Transcarpatia se vor bucura de sustinerea Patriei Mamă, în contextul în care acestia au pus umărul la făurirea statului român si că vor fi recunoscuti ca fosti cetăteni ai statului român, 'pentru că, de la 1 decembrie 1918 si până la 26 iulie 1921, românii din partea dreapta Tisei au fost integral în România'.
Între timp, muzeul din Apsa de Jos si fondatorul lui îi asteaptă cu bratele deschise pe românii din tară si, 'chiar dacă există spaima că în Ucraina este război iar drumurile sunt proaste', le transmite că 'este mult suflet în românii din Maramuresul Istoric' si dintre toate comunitătile din jurul României, 'nicări nu se vorbeste limba română mai frumos ca aici'.
Agerpress
|
Irina Giurgiu 2/27/2016 |
Contact: |
|
|
