Eu sunt... Dragobetele
Oameni dragi - din lumea mare,
Fiori calzi, dacă simţiţi
Că vă cântă prin instincte
Şi...DE CE OARE...nu ştiţi,
Vă dezleg enigma-ndată:
Voi sunteţi - îndrăgostiţi!
Cine-s eu de ştiu secretul?
Luaţi-mă cu de-a-ncetul
Şi vă spun , pe îndelete:
Eu sunt mândrul - DRAGOBETE!
Dragobete...Dragobete...
Vai ce nume am - frumos.
Eu - printre feciori şi fete,
Sunt prin viaţă de folos.
Unde văd o inimioară
Că se zbate-n pacoste,
Cu săgeţi de primăvară
O împuşc cu dragoste.
Dar să ştiţi - câte odată,
Eu sunt şi băiat...şi fată.
Simplu: şi băieţi şi fete
Pot să fie - DRAGOBETE.
Eu alung iarna şi frigul
Şi aduc în locul lor,
Peste lumea asta mare,
Floarea-ndrăgostiţilor.
...Ghiocel, plăpândă floare,
Hai la mine - pe rever.
Sunt simbolul tinereţii,
Niciodată n-am să pier!
Dragobete - pupă fete.
Acest cântec toţi îl ştiţi
Când aveţi fiori în inimi
Şi sunteţi - ÎNDRĂGOSTIŢI!
la Montreal.
|
George Filip 2/21/2016 |
Contact: |
|
|
