Natura canadiană in artă
Frumusetea naturii canadiene continuă să impresioneze si astăzi, asa cum a făcut-o de sute si chiar mii de ani. Nativii continentului nord-american trăiau in comuniune cu această natură, considerându-se numai beneficiarii bogătiilor sale, si nicidecum proprietarii săi.
In a doua jumătate a secolului al 18-lea, marcată de cucerirea Noii Frante de către Marea Britanie, un grup nou de artisti, apartinând armatei britanice, s-a remarcat ca fiind diferit de ceilalti pictori europeni, putin numerosi, apartinând deceniilor sau secolelor anterioare. Dacă putin numerosii pictori din Noua Frante a secolului al 17-lea (de regulă apartinând clerului) s-au distins prin picturi religioase, acesti tineri luptători, educati la Academia Militară Regală din Woolwich, au cucerit societatea europeană - avidă să afle cât mai multe despre exotica Lume Nouă -, prin micile lor picturi, pline de culoare dar si de precizie (datorată studiilor topografice la Academia mai sus mentionată). Este suficient să privim incântătoarele acuarele ale lui Thomas Davies, spre exemplu, pentru a ne da seama de impactul pe care aceste picturi le vor fi făcut intr-o epocă in care informatiile se transmiteau atât de greu peste ocean.
Secolul al 19-lea se remarcă prin artisti precum Joseph Légaré, Cornelius Krieghoff si James Morrice, autori ai unor peisaje sau scene de gen care redau natura (adesea surprinsă in anotimpul rece) si modul de viată canadian de la acea vreme. Cei care au adus cu adevărat faimă si recunoastere internatională a frumusetii aspre a naturii canadiene au fost insă membrii Grupului celor }apte. De la faimosul Jack Pine al lui Tom Thomson, inspirat din frumusetea sălbatică a Parcului Algonquin (Ontario), la peisajele lui LeMoine Fitzgerald, ce redau peisajul dezolant al Manitobei in iarnă, de la peisajele pline de căldură ale lui Arthur Lismer, reprezentând pitoresti sate din Quebec, la muntii abstractizati până la ideea de spiritualitate ai lui Lawren Harris, operele acestor unici artisti revelează frumusetea majestuoasă, adesea inaccesibilă, a acestei tări. O dată cu inventia cinematografului, propagarea imaginilor naturii canadiene in afara granitelor acestei tări a devenit mai usoară. Frumusetea naturii canadiene, si in special peisajele spectaculoase ale Albertei si British Columbiei, au făcut ca această natură să fie folosită adesea ca fundal pentru filmele realizate la Hollywood. De la filme mute (Conceit, 1921), la filme moderne, de la comedii la drame, de la filme de actiune la cele stiintifico-fantastice (Little Big Man, RV, Superman), multe filme, adesea de exceptie, au fost turnate pe fundalul bogatei si impresionantei nature canadiene.
Cea mai recentă reprezentare a naturii canadiene intr-unul dintre filmele de la Hollywood este cea din recentul Revenant – un film care cu sigurantă va cuceri multe premii la apropiata ceremonie a Oscarurilor. Filmat in diverse zone din sudul Albertei, precum si in British Columbia si Argentina, acest film mi-a amintit personal de Baltagul lui Sadoveanu, prin aceeasi tematică, aceea a căutării si pedepsirii autorilor unei crime, in mijlocul unei naturi reci si implacabile, dar care, in final, se situează de partea dreptătii.
De la intinderea nesfârsită a preeriei, asa cum o vedem in majesticul film Interstellar, la apele tumultoase ale râului Bow (din aceeasi Alberta), ce constituie fundalul primar al dramei Legends of the Fall, precum si la peisajul inghetat al tinutului Kananaskis (aflat la vest de Calgary), ce a constituit fundalul principal al fimului Revenant , Canada continuă să impresioneze pe cei ce o descoperă prin intermediul artei, trezind dorinta vie de a o vizita pentru a o cunoaste cât mai indeaproape.
|
Eliza Ghinea 2/19/2016 |
Contact: |
|
|