Idei contemporane - Cum să fim singuri împreună sau iluzia emotiei tehnologizate
Relatia recentă a omului cu tehnologia a devenit tot mai alienatǎ. În istorie, masina de orice fel, ori elementul inovativ tehnologic, a fost mereu în completerea efortului uman pentru progres. Este aproape de neimaginat cum ar fi fost viata noastră astăzi fără avantajele tehnologice actuale, ca de pildă computer, automobil, robot de bucătărie. Considerat de multi drept cea mai valoroasă performanatǎ tehnică a secolului XX,
Internetul a revolutionat inimaginabil gândirea umană, accesul la informatie si performanta intelectuală în general. Acelasi mediu a creat si retele de socializare, care au devenit un element cotidian prin accesiblitate. Diferenta majoră între toate tehnologiile enuntate mai sus si recentele retele de socializare este însă determinată de impactul pe care îl are asupra omului că fiintă emotional socială. De acestǎ datǎ, elementul tehnic nu a completat viata omului pe un plan superior. Cu alte cuvine, retelele de socializare nu au ridicat nici comunicarea, nici viata socială, pe un plan complex, superior. Dimpotrivă, au generat o tendinta periculoasǎ de diminaure a elementului uman, devenind aproape o metaforă a realitătii.
Profesoara Sherry Turkle de la MIT, renumită pentru studiile ei legate de impactul comunicării virtuale asupra omului, a elaborat o întreagă teorie care poate fi rezumată în cuvintele: cum să fim singuri împreună. În cartea sa “Singuri împreună – De ce asteptăm mai mult de la tehnlogie decât unii de la altii” ( 2011), ea explică cum promisiunea nescrisă a retelelor de socializare a fost una de apropiere a oamenilor. În realitate însă, cum sustine autoarea, oamenii nu au devenit mai apropiati unii de altii, nici mai conectati emotional, ci au intrat într-un parteneriat aprope diavolesc: cel cu fiinte umane simulate ori virtuale. Promisiunea unei noi vieti mai bune într-o lume virtuală, în care totul poate fi tinut sub control, a generat o lume schizoidă, care a pus realitatea pe fugă. Era digitală a creat iluzia unui robot care poate substitui emotia umană cu elementul virtual. Oamenii au mutat nivelul lor de asteptare într-un spatiu mort din punct de vedere emotional. Este ca si cum, în efortul lui inovativ, omul a creat un Frankenstein tehnologic care ne-a scăpat de sub control. Rezultatul? O lume reală cu mai putin contact uman, social, ori emotional care a transferat virtual aspiratii si ambitii umane firesti.
Utilizatorii de retele sociale au crescut fabulos în ultimii ani. Doar în Statele Unite, cei activi pe cele mai populare platforme (Facebook, Twitter, Instagram, Pinterest, Linkedin) au crescut de la 7% în 2005 la 65% în 2015 (sondaj PewResearchCentre). Acelasi sondaj (Edison Research) indică si o distributie de vârstă, în care peste 90% dintre utilizatori au vârsta între 18 si 29 de ani, dar numărul celor cu vârste de peste 40 se află în crestere. În esentǎ, peste 73% dintre americani au profil pe una sau mai multe retele de profil. Un alt institut de sondaje a cercetat depedenta de internet si socializare, care indică faptul cǎ peste jumătate dintre utilizatorii de Facebook sunt dependenti de acest motor (dependenta se măsoară în numărul de accesări FB; cei cu adictie sau dependenta vor intra pe FB de peste 5 până la 7 ori în aceeasi zi). Datele sunt în măsură să indice o schimbare fundamentală în natura umană si a relatiilor dintre oameni în viitorul imediat. Lumea virtuală tinde să acapareze lumea reală.
Toronto / Feb 2016
|
Luiza Mureseanu 2/18/2016 |
Contact: |
|
|
