Mama
În vaduri ape repezi curg Si vuiet dau în cale, Iar plopi în umedul amurg Doinesc eterna jale.
Pe malul apei se-mpletesc Carari ce duc la moara Acolo, mama, te zaresc Pe tine-ntr-o cascioara.
Tu torci. Pe vatra veche ard, Pocnind din vreme-n vreme, Trei vreascuri rupte dintr-un gard, Iar flacara lor geme:
Clipeste-abia din cînd în cînd Cu stingerea-n bataie, Lumini cu umbre-amestecînd Prin colturi de odaie.
Cu tine doua fete stau Si torc în rînd cu tine; Sunt înca mici si tata n-au Si George nu mai vine.
Un basm cu pajuri si cu zmei Începe-acum o fata, Tu taci s-asculti povestea ei Si stai îngîndurata.
Si firul tau se rupe des, Caci gînduri te framînta, Spui soapte fara de-nteles, Si ochii tai stau tinta.
Scapi fusul jos; nimic nu zici Cînd fusul se desfira... Te uiti la el si nu-l radici, Si fetele se mira.
...O, nu! Nu-i drept sa te-ndoiesti ! La geam tu sari deodata, Prin noapte-afara lung privesti "Ce vezi ?" întreab-o fata.
"Nimic... Mi s-a parut asa!" Si jalea te rapune, Si fiecare vorba-a ta E plîns de-ngropaciune.
Într-un tîrziu, neradicînd De jos a ta privire "Eu simt ca voi muri-n curînd, Ca nu-mi mai sunt în fire...
Mai stiu si eu la ce gîndeam Aveti si voi un frate... Mi s-a parut c-aud la geam Cu degetul cum bate.
Dar n-a fost el !... Sa-l vad venind, As mai trai o viata. E dus, si voi muri dorind Sa-l vad o data-n fata.
Asa vrea poate Dumnezeu, Asa mi-e datul sortii, Sa n-am eu pe baiatul meu La cap, în ceasul mortii!"
Afara-i vînt si e-nnorat, Si noaptea e tîrzie; Copilele ti s-au culcat Tu, inima pustie,
Stai tot la vatra-ncet plingind; E dus si nu mai vine! S-adormi tirziu cu mine-n gînd Ca sa visezi de mine!
|
George Cosbuc 2/17/2016 |
Contact: |
|
|