Nunta moldoveneasca
Are parul negru si transpirat si in ochi o sclipire smechera care ii lumineaza fata rotunda. Striga din toata inima si parca il inveselesc strigatele sau poate ca il distreaza numai gandul la consecinta lor: "de-ar sti mama ca-s aici/ mi-ar face pielea opinci/ de-ar sti mama ca-s la joc/ mi-ar face pielea cojoc/ si mi-ar arunca-o-n foc..." Simte o mana calda in stanga si alta in dreapta de care se leaga cu mainile lui si acelasi freamat zbuciumat care ridica praful din podele. Si mai este acea ameteala care vine din stanga si trece prin el si se continua mai departe la dreapta cuprinzandu-i pe toti si inveselindu-i. Dansul popular. Care impreuna cu urarea de ziua buna si comoara noastra spirituala mostenita de la parintii si bunii nostri ne caracterizeaza ca popor de sine statator in amalgamul acesta numit lume.
Comoara aceasta spirituala cuprinde manifestari speciale pentru cele trei evenimente majore ale vietii: nasterea, casatoria si moartea. Despre nastere si moarte avem pleiada noastra de datini si chiar intruchipari fizice cum este cimitirul vesel de la Sapanta, un loc pe care ar trebui sa-l viziteze orice muritor. Nunta este insa obiceiul despre care vreau sa va povestesc cate ceva traditional si anume despre nunta moldoveneasca (din care multe momente se regasesc si in alte zone ale tarii).
Iata ce spunea Arghezi, facand o urare la nuntasi:
SA TRAIASCA MIRII NOI
VIATA LUNGA AMINDOI
EL FRUMOS SI EA FRUMOASA
DOUA FIRE DE MATASA
Nunta este un eveniment de mare importanta la care participa toata comunitatea. In satele moldovene, atunci cand doi tineri s-au hotarat sa-si uneasca destinele, se formeaza un intreg alai de "functionari" ai nuntii, pe care ii listez mai jos cu explicatiile de rigoare:
1- nasi mari si mici (cei mari din partea mirelui, cei mici din partea miresei)
2- starostele (sau mai marele satului)
3- vorniceii (chematorii, care umbla cu mirele)
4- colacerul (un orator popular)
5- tarisfatul (cel ce poarta traista, plosca si vorbeste in numele nasului)
6- stegarii (dansatorii care poarta steagul pe care sunt prinse batistele tuturor fetelor dornice de maritis)
7- lautarii
8- vatajei si vatajitele (cei care poarta vestea petrecerii din ziua nuntii din casa in casa si cheama oamenii la nunta)
9- bucataresele
10- ospataritele
DESFASURAREA NUNTI
Dupa ce s-au hotarit tinerii, dupa ce s-au intilnit si sfatuit socrii, de comun acord, joia sau simbata in saptamina nuntii mirele impreuna cu parintii si rudele apropiate, insotiti de muzica se duc la casa fetei.
Aici sunt asteptati de parintii fetei, rudele apropiate si prietenele fetei.
In pragul casei sunt intimpinati de tatal si mama fetei care intreaba:
- Multumim dumneavoastra,
- dar ce cautati la casa noastra?
Unul din petitori:
- Apoi noi venim dupa o claie de fin.
Raspunde tatal sau mama:
- Noi nu vindem fin,
- mai vedeti pe la vecin.
Petitorul:
- Atunci poate vindeti iarba.
Raspuns:
- Asa poate mai degraba,
- dar nu-i acu vremea de iarba.
Petitorul:
- Apoi noi am aflat
- c-aveti fata de maritat
- si daca nu-ti banui
- am venit a impetii.
Gospodarul:
- De umblati dupa mireasa,
- poftiti si intrati in casa.
In casa se aseaza la masa deoparte rudele baiatului iar in fata lor rudele fetei. Se bea, se maninca se fac glume dar fata este de negasit. Cineva aduce la masa o fata din vecini. Rudele baiatului in frunte cu el striga:
- Nu-i asta fata .
Se aduce dupa un timp o femeie maritata . Se raspunde la fel:
- Nu-i fata ce cautam.
In sfirsit, tatal fetei aduce de mina fata si intreaba:
- Asta-i fata?
- Da! raspunde mirele.
Tatal se intoarce catre fata si o intreaba:
- Iti place baiatul care te cere de mireasa? Vrei sa te mariti cu el?
Fata raspunde:
- Daca vreti si dumneavoastra eu vreau.
Dupa raspuns fata da mirelui naframa cusuta de ea. Mirele ia naframa si o plateste cu citiva bani sau un cadou. Tatal fetei ii da peste masa fata, mirele o primeste si o aseaza linga el si atunci o saruta prima data in fata parintiilor.
In continuare unul din petitori scoate coronita miresei, cumparata de mire, si o da miresei cu urmatoarea oratie :
- Apoi mai buna seara jupineasa,
- vad ca esti voioasa si bucuroasa,
- ca si mirele tare-i bucuros,
- ca umbland pe vale-n jos,
- a auzit de numele dumitale,
- a auzit ca esti harnica tare,
- frumoasa ca o domnita,
- blanda ca o porumbita,
- si s-a gindit sa vie la impetit
- si dupa cum vezi am sosit.
- De ti-i drag si daca-ti place,
- nimeni n-are ce va face,
- ca el a batut drum lung,
- o cununa a cumparat,
- sa-ti fie de cununat,
- cununa cu nestemate,
- frumoasa cum nu se poate. (ii arata cununa) Dumneata ce crezi?
Fata intinde mina sa o ia dar acesta o respinge.
- Eu te poftesc pe mata,
- sa nu grabesti a lua,
- cum te-ai grabit a zice Da,
- ii tare usor a grai,
- dar tare greu a trai,
- unde-i dragoste putina,
- lesne-i a gasi pricina,
- d-asta zic sa te gindesti,
- inainte s-o primesti.
Fata zice:
- Da, m-am gindit si o primesc.
Fata pune coroana pe cap. Se cinta si se joaca. Acum fata este logodita si poarta coronita puna la nunta. Si cu asta se incheie petitul. Partile se retrag fiecare la casele lor si ritualul continua in ziua nuntii.
La prinz mirele se duce la nas, il ia de acasa si tot alaiul pleaca la casa miresei. Ordinea de mers este: mirele, nasul si socru mare, muzicantii, nasa si soacra mare, neamurile.
Pe drum se striga:
- nimeni in lume nu se inseala,
- ca feciorul cind se insoara,
- auzisem o minciuna,
- ca in sat e apa buna,
- cine bea se si cununa,
- hai mindro sa bem si noi,
- sa ne iubim amindoi.
- I-auzi mama ciinii bat,
- intra petitorii in sat,
- fa mamico taietei,
- poate-s petitorii mei.
- Astazi ii lasat de sec,
- ma duc mama sa ma-nec,
- unde-o fi balta mai lata,
- c-am ramas nemaritata si alte strigaturi de acelasi fel.
Alaiul vesel ajunge la casa miresei. Aici este lume multa, neamuri de ale fetei etc. Vatajelul mirelui intra in curte si se adreseaza gazdelor:
- Buna vremea la dumneavoastra,
- cinstiti gospodari din casa,
- sa nu va speriati prea tare,
- c-am venit cu oaste mare,
- buna vreme dumneavoastra cinstite socru mare,
- te cunosti dupa asemanare,
- ca daca n-ai fi
- nu te-ai fuduli.
- Noi suntem pistolari incercati,
- nu ca cei de linga dumneavoastra cu gurile cascate,
- am umblat tara-n lung si-n lat,
- si nimenea nu ne-a-ntrebat,
- dar cine sunteti dumneavoastra,
- ca sa tineti seama noastra?
- Nimic nu veti reusi,
- mai bine ati auzi,
- ca jupinul nostru mire,
- cum il vedeti om cu fire,
- sosindu-i vremea de-nsurat,
- dimineata s-a sculat,
- cu roua de flori s-a spalat,
- si ne-a pornit la vinat,
- si-am vinat tara de jos,
- fara de nici un folos,
- ca prin vai si prin hirtop,
- asa am vinat un iepuras schiop,
- si asa de dor purtat,
- toata lumea-am colindat,
- cerul inalt cu stelele,
- paduri inverzite,
- cimpii inflorite,
- dumbravi cu izvoare,
- singure sub soare,
- ajungind in tara la izvoare,
- am gasit o urma de fiara,
- toti vinatorii se speriara,
- poate nu-i urma de fiara,
- poate-i urma de fecioara,
- care s-a ratacit,
- prin codru inflorit,
- jupinul intr-un picior s-a invirtit,
- si noua ne-a poruncit,
- pe 5 cai sa-ncalicam,
- si-n curtea dumneavoastra sa cautam,
- floricica am gasit,
- si-n casa am poposit.
- Acum ori floricica ne dati,
- ori de noi nu mai scapati?
- Am venit cu tirnacoape de argint,
- sa scoatem floricica din pamint,
- s-o scoatem din radacina,
- s-o sadim la mire in gradina.
- Ca acolo va-nflori,
- va-nflori si va rodi,
- pamintul ii va prii
- si foarte bine-i va fi.
- Pretul nostru este: cite o cofa cu vin,
- cite-o naframa de in,
- ne stergem mustatiile
- si sarutam fetele.
- Noi am mai putea spune ca stim destule,
- dar nuntasii sunt de deoparte,
- stau cu gurile cascate,
- sa ne asezati la masa,
- sa ne dati o zeama,
- ca la niste oameni de seama,
- munti inalti si brazi frumosi,
- bine v-am gasit sanatosi.
Socru ii pofteste la masa. Se bea se maninca si se joaca jocul zestrei cind soacra arata zestrea fetei. Se striga: u iu iu pe dealul gol/ ca mireasa n-are tol/ da ii face mirele/ cind o tunde ciinele.
Se pleaca cu tot alaiul la casa mirelui cu mireasa impreuna. Se cinta "ia-ti mireasa ziua buna" si
- busuioc verde pe masa,
- ramii mama sanatoasa,
- daca n-ai fost bucuroasa,
- sa ma vezi seara acasa,
- ramii tata sanatos,
- daca n-ai fost bucuros,
- sa ai de mine folos.
Cind se pleaca unul din nuntasii fetei leaga poarta, iar mirele plateste vama ca sa poata trece. Se mai fac baraje la intersectii de strada care se trec in acelasi mod.
Din momentul cind mireasa este luata la casa mirelui pina la nunta de duminica vatajei anunta din casa in casa evenimentul.
Duminica nuntii: dimineata vin dristele --prietenele miresei-- acasa la mire, gatesc naframele si stergarele pentru nasi etc.
Pe la 10 vin si rudele fetei si se face schimbul de daruri. Mireasa da mirelui "camasa de mire" cumparata sau cusuta de ea. Mirele da camasa miresei si pantofi miresei.
Vatajelul spune: buna vremea jupineasa mireasa, tinara si frumoasa, dar si mirele-i frumos, si voios, ca de dumneata cind a auzit, tare bine i-a parut, din oras a cumparat, sa nu-ti fie cu banat, rochie, coltuni de mireasa, ca sa fi cit mai voioasa, daca nu crezi, pune mina de vezi. Mireasa intinde mina sa ia darurile.
- Dar mai incet, jupineasa mireasa, nu te grabi cu luatul, asa cum te-ai grabit cu maritatul, ca ti-a fost drag de mire, ca la popa de psaltire, dar azi te poti bucura, si darurile poti lua.
Mireasa este imbracata pentru cununue. La fel mirele. (gatitul miresei...)
Ceilalti nuntasi sunt la masa. Paharnicul zice: cinstite nasa si nasi, cinstiti meseni si nuntasi care ati binevoit la aceasta nunta sa veniti, in numele socrilor va poftesc sa sedeti la masa, sa ospatati ca acasa, cu piine si sare, si ce o mai fi de mincare, flaminzi sa nu stati, la masa va asezati, si va porniti sa mincati.
Se pornesc la cununie. Nasi au flori si stergare si luminari. La plecare miri ingenuchiaza pe o perna in fata parintilor si cer iertare si zic:
- Cinstiti nuntasi, cinstiti nasi, dar mai ales iubiti parinti grijile sa le lasati, si citeva cuvinte ascultati, ca astazi vremea a venit, dupa cum a fost harazit, sa lase mama si tata, sa plece la a lor casa, cu toti sa traiti, sa fiti fericiti, sa va inmultiti, ca stelele cerului, ca din vita in vita si din neam in neam, care stau ingenuchiati si inlacrimati, si va roaga sa-i iertati.
Parintii:
- Ii iertam.
Conacarul:
- Si ii bine cuvintati.
Parintii:
- Ii binecuvintam.
Conacarul:
- Ca in viata lor bucurii nu v-a facut, din somn v-a trezit, sinul vi l-a supt, poate v-ati scapat si i-ati blestemat.
Parintii:
- Ii iertam si ii binecuvintam.
Nuntasii:
- Intru multi ani sa traiti!
Tinerii se scoala si saruta miinile parintilor. Impreuna cu nasii si socrii, mirii trec la momentul urmator "inchinarea paharului". Impreuna trec pe la fiecare mesean cu care se schimba fel de fel de amabilitati.
Se trece la toiul nuntii, la joc. Prima pereche invitata la joc fiind mirii, apoi nasii, socri si apoi toti nuntasii. Se joaca si se striga. Iata si citeva exemple:
- busuioc verde-n camara, mai iesiti feciori afara, mai iesiti si mai jucati, ca destul ati tot mincat;
- trandafir cu floare aleasa, dulce-i gura de mireasa, ca si mierea fagurului, cum ii place mirelui;
- lele-a dracului mai esti, nici nu rizi nici nu zimbesti, numai din ochi ma privesti, si eu cred ca ma iubesti;
- bade cu mustata neagra, tu te juri ca nu-ti sunt draga, minte bade ca minti bine, vad eu ca mori dupa mine etc.
Se fura mireasa si se rascumpara dupa o tocmeala pe cinste.
Spre dimineata se merge la "imbrobodit". Nasa scoate voalul miresei si o inlocuieste cu o broboada. In acest timp i se aduce mirelui un tinar travestit in femeie. Acesta ii face declaratii de dragoste il saruta il ia in brate etc. Mirele ca sa scape de pacoste ii da ceva si scapa. Dar peste putin timp vine o alta ispita. I se aduce o tinara care zice ca este nevasta lui si care il mingiie il saruta ii face ochi dulci etc. Ca sa scape si de aceasta ispita iar plateste; i se striga: frunzulita de pe pom, te-am iubit dar n-ai fost om, ai fost o gura cascata, si ne-a stiut lumea toata. I se aduce in sfirsit mireasa imbrobodita mirele o saruta iar muzica cinta melodia "ia-ti mireasa ziua buna" de la tata de la muma, de la strat de lamuita, de la fete din ulita, de la frati de la surori, de la gradina cu flori, de la strat de busuioc, de la feciori de la joc, taci mireasa nu mai plinge, ca la barbat tu te-oi duce, fiindca-i vremea de plecat, la socri si la barbat, ca e vremea de pornit, la barbatul cel iubit. Munte, munte brad frumos, pleaca-ti tu virful in jos, sa ma sui in virful tau, ca sa imi vad satul meu, sa ma uit macar o data, sa-mi mai vad mama si tata, sa ma uit de doua ori, sa-mi vad frati sa-mi vad surori.
Spre ziua se pleaca spre casa si toti trec pe la mire si ii da darul. Muzicanti cinta o melodie la cererea celui care da darul.
Duminica viitoare dupa nunta tinerii casatoriti se duc la casa socrului mic, unde se incinge iara o petrecere.
RITUALURI
La scoaterea si aratarea zestrei: U, iu, iu, ce bine-mi pare, c-am pradat pe soacra mare, am pradat-o ziua mare, si de fata si de floare
La rasul(barbieritul) mirelui (gatirea lui)
- Puse-i briciul in barbioara, mi-a cazut o lacrimioara, si mi-a cazut drept pe piept, ma despart de tineret, plinge-ma maica cu dor, ca si eu ti-am fost fecior, ti-am scos boii din ogor, si ti-am fost de ajutor, sarut mina si ma iarta, poate ti-am gresit vreodata, foaie verde foi de tei, de azi nu mai esti holtei, sa mai bati portile, si sa pierzi noptile.
Cantecul inhobotarii (imbracarii miresei)
- ia mai joaca beteala, sa te vada socrita, ia mai joaca hobotu, sa te vada si socru, tinerica tinerea, roaga-te la nasa ta, ca sa nu se mai grabeasca, pe cale sa te porneasca, ca mila de la parinti, nici o data n-o s-o uiti; Ia-ti mireasa ziua buna, de la stele de la luna, de la maica ta cea buna, de la strat de busuioc, de la flacai de la joc, de la strat de viorele, de la fete frumusele; Plingi mireasa si suspina, ca intri in casa straina, si te-or mustra fara vina, ca mila de barbat, ca frunza de par uscat. Plinge-ti ochi si lacrimati, ca voi sunteti vinovati, ce vedeti voi nu uitati, si ce iubiti voi nu lasati. Hai mama de ma petrece, cu-n pahar cu apa rece, numai pina la fintina, ti-am fost fata nu straina;
Si mama zice:
- Petreaca-te strainii c-ai dat mina cu dinsii.
Mireasa imbracata se prinde in hora obligatorie "De trei ori pe dupa masa". Se striga : de trei ori pe dupa masa, sa scoatem fata din casa, sa ramina binele, sa roiasca albinele, inelus mic de argint, amindoi s-au potrivit, si la stat si la purtat, si la dulce sarutat.
Cintecul nasilor:
Foaie verde lemn cioplit, asta-i nasul cel vestit, care nu s-a pomenit, asta-i nasa cea frumoasa, buna gospodina-n casa, cum ii nucu de umbros, asa-i nasu de frumos, cum e nuca de miezoasa, asa-i nasa de frumoasa, joaca nuna pe carare, c-are-o fina ca o floare, si un finut ca un paun, sa traiasca ca-i cunun, hai cinstite nune mare, baga mina-n buzunare, scoate bani din buzunar, da pitaci la lautar.
Dansul colacilor:
-- Hopa, hop si iarasi hop, faceti-mi un pic de loc, colaceii sa ii joc, sa jucam doi colacei, la doi tineri frumusei, hopa, hop si iara hop colacii-s mindri gatiti, ca ia gatit mireasa, ca sa-i vada soacra sa, colacii-s ca doua flori, mirii ca doua comaori, ochii li-s ca doua mure, ce-i mai mindru in padure, mireasa colacii tai, nu-i putem juca ca-s grei, si-asa grei cum ii facea, noi tot ii vom juca
Hora miresei.
Strigaturi la hora. Socru mare, nunu mare, joaca floare linga floare, mirele si mireasa, sa traiasca uite asa; frunza mare de urzica, joaca bine soacra mica, joaca bine socrul mic, ca de noi nu zic nimic; unde joaca om frumos, creste iarba-n loc pietros, unde joaca mireasa, creste iarba si floarea; joaca tata socrule, suceste-ti mustetile, c-asa hora nu gasesti, numa-n case romanesti, frunza verde busuioc, asta-i nunta cu noroc, si aibe mireasa spor, ca florile in razor, marita-ma-s marita, pita nu stiu framinta, pe lopata n-o stiu pune, cu badea ma duc in lume.
La miezul noptii se cinta cintecul ceasul de la ora unu
Ceasul de la ora unu, ma duc mama ma cununu
Ceasul de la ora doi, ma duc mama de la voi
Ceasul de la ora 4, ma duc mama de in alt satu
Ceasul de la ora 5, ma duc mama de de aici
Ceasul de la ora 6, ma duc mama de de acasa
Ceasul de la ora 7, ma duc mama de departe
Ceasul de la ora 8, ma duc mama de cum pot
Ceasul de la ora 9, inima ma rupe-n doua
Ceasul de la ora 10, hai maica si ma petrece
Acestea sunt numai cateva din cele ce se intampla la o nunta romaneasca. Si cine n-a vazut asa o nunta mare lucru a pierdut. Pentru ca la eveniment participa toata comunitatea spectacolul este inaltator si se vorbeste despre el multa vreme dupa aceea pe ulitele satului. Si nu pot sa fac altceva decat sa sper ca daca faceti o nunta o sa luati si cateva din obiceiurile descrise mai sus. Buna sa va fie inima.
|
Doru Deboveanu - Toronto 9/2/2004 |
Contact: |
|
|
