Împreună
FEBRUARIE
În jocul iernii zilele-s bătute pe-o salbă
Îmbrăcate-n învolburate mătăsuri grele
Si bolta amortită se-nfasă-n blană albă
Să-i tină-n izolare de cald si de tăcere.
Stelute pufoase te-opresc în loc de vrei să treci.
Nehotărâtă, privirea se-nvârte printre fulgi,
În timp ce se chirceste-n ochi, de-atâtea
lacrimi reci,
Lumina în haină nouă (de-abia de poti
s-o smulgi).
Printre sitele iernii se zbat flori de narcise
Creste pământul surpând goluri-n albele spume
Aburii se sparg lunecând pe aripi de vise
Măcinati în roti de timp, pun sechestru pe lume.
Printr-un sir de vocale înalt-o rugăciune,
Alergând, vântul. Face si câte-o mătanie…
Sculptat în argint, spatiul ia formă de minune
Aură lucind pe fruntea lunii februarie.
……………………………………….
Această-arhitectură măreată stă să cadă…
E mai mult imagine în nimicul de-afară!
Sărbătoarea luminii este, azi, în zăpadă
Si privirea ta, din nou, în inimă-mi coboară…
ÎMPREUNĂ
Ningea jovial
Si noi alergam prin zăpadă,
Prin timpul fugar si opal
Cerul părea c-o să cadă!
Fluturii zăpezii erau nelinistiti
Sub văzduhul de spumă,
Inimile noastre cântau
Izolate-ntr-o lume nebună
Si…alergam
Si… nu mai stiam
De unde plecasem, prin omăt,
Cu tine
Tu mă tineai de mână
Si-amândoi
Loveam, în ceas, secunde
Cu inimile pline.
Spuma usoară
Începuse mult să crească,
Dansul iubirii
Se desfăsura-n zăpadă,
N-am fi vrut, vredată,
Să se mai oprească
Chiar dacă cerul,
Peste noi,
Părea c-o să cadă.
Montreal
|
Lia Ruse 2/14/2016 |
Contact: |
|
|
